Conflictul transnistrean reprezintă un test pentru relaţiile Ucrainei cu Uniunea Europeană, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă. Cu o zi înainte de vizita sa la Kiev, Javier Solana a declarat că Uniunea Europeană şi Ucraina au posibilităţi şi responsabilităţi complexe, referindu-se la eforturile depuse pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Oficialul european a declarat că apreciază eforturile depuse de Kiev în privinţa monitorizării graniţei cu Republica Moldova şi a salutat sprijinul acordat de autorităţile ucrainene celor de la Chişinău în crearea unui spaţiu vamal unic, ce ar aduce beneficii mediului de afaceri moldovean, inclusiv celui din regiunea transnistreană. Javier Solana a vizitat autorităţile de la Kiev la 19 octombrie, avînd întrevederi cu preşedintele Viktor Iuşcenko, premierul Viktor Ianukovici şi cu liderul opoziţiei, Iulia Timoşenco.

Problema transnistreană va fi examinată la Chişinău, în perioada 19 - 21 octombrie, în cadrul seminarului internaţional "Moldova şi instituţiile euro-atlantice: conjugarea eforturilor. Participanţii vor aborda problemele Republicii Moldova în context regional, reforma apărării şi politica de vecinătate cu Uniunea Europeană. Seminarul este organizat de Adunarea Parlamentară a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în coopreare cu Parlamentul Republicii Moldova.

Eşecul reluării negocierilor a avut loc concomitent cu refuzul Parlamentului Republicii Moldova de a adopta o declaraţie pentru susţinerea Gruziei în conflictul recent cu Rusia. Propunerea a fost respinsă de deputaţii comunişti în şedinţa de joi a Legislativului. Totodată, Kremlinul încearcă să îmbunătăţească imaginea Rusiei plătind apariţia în diverse publicaţii internaţionale a unor articole cu un conţinut optimist referitor la situaţia din ţară. Autorităţile de la Moscova consideră că este necesar să se corecteze stereotipurile desuete şi cu tentă negativă la adresa Rusiei, care au fost mult timp promovate de presa străină. Esenţa mesajului pe care Kremlinul încearcă să-l transmită este clară: Occidentul şi lumea întreagă nu au motive să se teamă de Rusia, care nu intenţionează să îşi utilizeze rezervele de energie pentru a domina alte ţări şi care este un partener de afaceri fiabil. Primele trei state care vor fi constitui ţinta a ceea ce comentatorii au numit "propaganda" Moscovei vor fi Marea Britanie, Statele Unite şi China.

Iniţiativa rusească va fi greu credibilă pe fondul dorinţei de a sprijini o serie de enclave de pe teritoriul fostelor state sovietice în aspiraţiile lor de independenţă. Parlamentul regiunii separatiste gruzine Abhazia a cerut în premieră Rusiei să-i recunoască independenţa. Abhazia s-a separat de Gruzia după războiul din 1992-1993, însă pînă în prezent independenţa sa nu a fost recunoscută de niciun stat. Gruzia, aflată în plină criză cu Rusia, acuză Moscova că susţine separatiştii din această regiune. Exact cu o săptămînă în urmă, Transnistria s-a adresat statelor din fostul spaţiu sovietic, inclusiv Rusiei, pentru a-i recunoşte independenţa. Rusia nu a reacţionat la cererea Tiraspolului.