În baza prevederilor Directivei 23/2004/CE, Agenţia Naţională de Transplant va trimite Comisiei Europene, pînă la data de 7 aprilie 2009, şi apoi la fiecare trei ani un raport asupra activităţilor desfăşurate. O propunere de ordin a Ministerului Sănătăţii Publice pentru aprobarea standardelor de calitate şi securitate a donării, procurării, testării, procesării, conservării, stocării şi distribuirii ţesuturilor şi celulelor umane, menţionează şi faptul că Agenţia Naţională de Transplant va raporta Comisiei Europene la fiecare trei ani măsurile luate pentru a garanta că donarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană este voluntară, benevolă şi neremunerată. Fiecare bancă de ţesuturi va trebui să raporteze, anual, cazurile de incidente adverse severe. Aceste rapoarte şi notificări se vor trimite Agenţiei Naţionale de Transplant şi Ministerului Sănătăţii Publice. Directorul Agenţiei Naţionale de Transplant, Victor Zota, a precizat că raportările vor avea doar semnificaţia unui inventar. Băncile de ţesuturi va trebui să aibă o procedură clară, rapidă şi verificabilă care atunci cînd survine un incident advers sever sau o reacţie adversă gravă, să îi permită alertarea ansamblului circuitelor de distribuţie care ar putea folosi diferitele organe, ţesuturi sau celule provenind de la acelaşi donator, retragerea de la distribuţie sau distrugerea din stoc a oricărui produs terapeutic de origine umană care poate fi în relaţie cu un incident advers sau reacţie adversă. În plus, personalul direct implicat în activităţile legate de prelevarea, procesarea, controlul, validarea biologică, conservarea, stocarea şi distribuţia ţesuturilor şi celulelor într-o bancă de ţesuturi sau celule trebuie să aibă competenţa şi instruirea necesare pentru a exercita aceste activităţi. În România, numărul donatorilor de organe şi ţesuturi a scăzut în anul 2006, iar rata de acceptare a donării din partea familiilor a ajuns la 60% în anul precedent, faţă de 80% cît a fost în 2005.