Toate pãrţile implicate în asigurarea şi dezvoltarea transportului naval comercial - autoritãţile portuare, guvernanţi, armatori, operatori portuari şi reprezentanţi ai sindicatelor, au colaborat pentru a modifica prevederile ordonanţei privind transportul maritim şi pe cãile navigabile interioare. Potrivit specialiştilor în domeniul naval, aceste modificãri legislative sînt necesare deoarece în pragul aderãrii la Uniunea Europeanã (UE) încã se lucra cu normative vechi de aproape zece ani şi care nu erau armonizate cu cerinţele actuale ale UE. Noul proiect de lege, Ordonanţa 74/2006, stabileşte normele specifice aplicabile transportului maritim şi pe cãile navigabile interioare, modul de organizare a sistemului instituţional din acest domeniu şi organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfãşurarea în siguranţã a navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile navelor, personalului acestora şi personalului care efectueazã activitãţi de transport naval, activitãţi conexe şi activitãţi auxiliare acestora. Excepţie de la prevederile acesteia fac doar navele militare, aflate în proprietatea sau în operarea statului român şi angajate numai în servicii guvernamentale necomerciale, în proprietatea porturilor militare sau din zonele în care se desfãşoarã activitãţi militare.

În timpul discuţiilor privind modificãrile ce trebuie aduse legislaţiei, reprezentanţii agenţilor de nave şi cei ai operatorilor fluviali au solicitat separarea prevederilor legislative pentru transportul maritim de cele ale fluvialului. "Sînt multe situaţii în care nu se poate armoniza transportul fluvial cu cel maritim. Ar fi bine dacã cele douã activitãţi ar fi separate şi reglementate individual. Ordonanţa 42/1997 fãcea referire numai la transportul maritim şi era mai simplu“, susţine preşedintele Asociaţiei Agenţilor şi Broker-ilor de nave din România, Marius Stamat. În replicã, reprezentantul ANR, Petre Chirobocea a spus cã "aceastã lege se referã în special la siguranţa navigaţiei, iar cum regulile de navigaţie sînt aceleaşi fie cã e vorba de maritim, fluvial sau ape interioare“.

Condiţii dure pentru pavilion

Articolul care reglementeazã categoriile de nave care au voie sã arboreze pavilion românesc a fost, de asemenea, modificat. Proiectul de lege acordã acest drept navelor maritime şi de navigaţie interioarã proprietate a persoanelor juridice sau fizice române, navelor maritime proprietate a persoanelor fizice care au cetãţenia unui stat membru al UE sau aparţinînd Spaţiului Economic European (SEE) ori persoanelor juridice avînd sediul în UE sau SEE, care au filiale, sucursale sau agenţii pe teritoriul României. Dreptul de abordare a tricolorului se acordã de cãtre ANR, prin cãpitãniile de port. Valabilitatea acestor acte este de cinci ani şi se poate prelungi pentru alţi cinci numai dacã certificatele tehnice sînt valabile.

În ceea ce priveşte navele de agrement, noul act normativ are mai multe noutãţi. Astfel, nu mai sînt supuse înmatriculãrii ambarcaţiunile care au mai puţin de 7 metri lungime şi o putere de pînã în 15 kw. Totodatã, navele maritime, ambarcaţiunile de navigaţie interioarã propulsate, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu propulsie proprie se vor individualiza printr-un nume propus de proprietar şi aprobat de ANR, iar cele nepropulsate (inclusiv cele de agrement) se vor identifica doar prin numãrul de înmatriculare, dacã proprietarul nu solicitã şi asocierea unui nume.