ÎNCĂ NU România nu a transpus directiva europeană MiFID II, care reglementează operaţiunile cu diferite tipuri de instrumente financiare, proiectul legii fiind în faza finală de aprobare la Guvern. „Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor MiFID II urmează să fie asigurată prin Legea privind pieţele de instrumente financiar. La 20 februarie 2017, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis spre promovare prima formă a proiectului de lege către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de iniţiator, iar până la sfârşitul anului, el a primit avizele ministerelor şi autorităţilor competente“, spun cei de la ASF. Prin implementarea directivei europene se doreşte sporirea transparenţei, prin extinderea cerinţelor pre-şi-post tranzacţionare la alte instrumente de capital de natura acţiunilor (certificate de depozite pentru acţiuni sau fonduri tranzacţionate la bursă, spre exemplu) şi la alte instrumente financiare decât cele de capital (obligaţiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii şi derivate); în ceea ce priveşte pieţele de instrumente financiare derivate pe mărfuri, legea prevede raportarea poziţiilor, precum şi reducerea riscului sistemic şi activităţii speculative, prin limitarea cantitativă a poziţiilor deţinute; de asemenea, e vizată și îmbunătăţirea protecţiei investitorilor, prin stabilirea unor cerinţe mai stricte de administrare a portofoliului, consultanţă de investiţii şi oferte de produse financiare complexe.

GREU, DAR NECESAR Conform Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, doar 18 state europene au notificat până în acest moment măsuri de transpunere a prevederilor MiFID II, precizează ASF. Directiva europeană MiFID II a intrat în vigoare la 3 ianuarie 2017. Noile reglementări au suferit deja o întârziere de un an din cauza complexităţii lor, iar organismele de reglementare au fost nevoite să emite o serie de recomandări de ultim moment către băncile şi companiile de intermediere financiară pentru a evita blocarea tranzacţiilor şi a clama îngrijorările celor care nu sunt pregătiţi în totalitate. Și asta pentru că noua directivă transformă în mod profund regulile care guvernează operaţiunile cu diferite tipuri de instrumente financiare în Europa, având drept obiectiv îmbunătăţirea transparenţei şi reducerea costurilor pentru investitori. Băncile vor trebui să transmită mai multe informaţii autorităţilor de supraveghere şi să pună la punct sisteme de tarifare mai clare pentru diferitele lor produse. Până acum, băncile şi firmele de tranzacţionare au cheltuit milioane de euro pentru a se pregăti; un raport elaborat de Expand, divizie a Boston Consulting Group, şi IHS Markit, subliniază că marile bănci globale şi societăţi de gestionare de active au investit 2,1 miliarde dolari anul trecut pentru a se conforma noilor reguli. Tranzacţiile cu acţiuni, obligaţiuni, produse derivate, materii prime şi alte active trebuie toate declarate către depozitarul central, ceea ce va oferi regulatorilor datele necesare pentru a supraveghea şi identifica formarea bulelor speculative, în ideea de a evita repetarea unei crize similare cu cea din 2007 - 2009. Odată cu intrarea în vigoare a directivei MiFID II, din 3 ianuarie, gestionarii de fonduri şi restul actorilor din piaţă vor trebui să raporteze până la 65 de biţi de date, în primele 15 minute care urmează unei tranzacţii, în caz contrar riscând să fie amendaţi.