44 DE MILIOANE DE PACIENŢI Grupul celor Opt State Puternic Industrializate (G8) şi-a fixat un obiectiv cel puţin inedit: găsirea unui leac pentru demenţă până în 2025. În realitate, pierderea capacităţilor mentale odată cu înaintarea în vârstă este boala cu cea mai mare rată de creştere în rândul persoanelor din ţările cu cel mai ridicat nivel de viaţă. Aşa că miniştrii Sănătăţii din G8, în cadrul unei reuniuni la Londra, au decis că subiectul merită toată atenţia. Premierul britanic, David Cameron, care a prezidat reuniunea, a afirmat că ”demenţa este o bombă cu ceas” şi că ”pierderea luptei cu maladia degenerativă a creierului va duce la falimentul sistemelor de sănătate, pe care, în curând, niciun buget nu le va mai putea salva dacă nu se va găsi un remediu în timp util”.
Un nou caz de demenţă este diagnosticat la fiecare secundă, iar costurile globale ale maladiei ajung la circa 440 de miliarde de euro într-un an, fără a se mai adăuga costurile umane. Demenţa afectează în prezent circa 44 de milioane de oameni la nivel mondial, conform statisticii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). “Această boală fură vieţi, distruge familii, frânge inimi şi de aceea trebuie să fim foarte hotărâţi să o înfrângem”, a declarat premierul Cameron, a cărui ţară deţine preşedinţia G8 în acest an. “În trecut, lumea s-a mobilizat şi împotriva altor mari criminali. Ne-am luptat cu malaria, HIV şi cancerul şi trebuie să fim mai determinaţi ca niciodată împotriva demenţei. Vreau ca 11 decembrie 2013 să intre în istorie ca ziua în care a început lupta globală împotriva demenţei. Scopul este găsirea unui tratament până în 2025”, şi-a încheiat discursul premierul britanic.
BOALĂ PREA COSTISITOARE Suferinzii de demenţă, a cărei cea mai des întâlnită formă este Alzheimer, ajung să aibă nevoie de asistenţă full-time pentru că memoria, capacitatea de înţelegere şi alte funcţii ale creierului sunt afectate. Statele G8 (Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia şi SUA) au fost de acord să dubleze fondurile pentru cercetare. De exemplu, Marea Britanie îşi va dubla fondurile la 122 de milioane de lire sterline, circa 146 milioane de euro, până în 2022. Măsura cea mai importantă este însă coordonarea eforturilor între centrele de studiu. La rândul său, UE a anunţat un buget de 1,2 miliarde de euro pentru cercetarea bolilor neurodegenerative în perioada 2014 - 2015. Alături de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare şi OMS, G8 a decis să susţină forumuri internaţionale pe parcursul anului viitor, pentru ca reprezentanţii comunităţii ştiinţifice să îşi împărtăşească descoperirile. Sunt vizate de la centrele de cercetare ale celor mai prestigioase universităţi din lume la laboratoare şi companii farmaceutice şi alţi investitori, printre care BT, Intel, Nike şi GE Healthcare, care până acum au sponsorizat studii privind demenţa. Cercetătorii au promis deja că un medicament pentru tratarea eficientă a bolii va apărea pe piaţă în cel mult cinci ani.
Maladia neurodegenerativă a creierului nu afectează numai capacităţile de înţelegere şi comunicare, ci alterează şi caracterul pacienţilor, care pot deveni violenţi. Pentru societatea occidentală este practic imposibil ca pacienţii diagnosticaţi cu demenţă să mai fie îngrijiţi în familie pentru că, astfel, un membru apt de muncă trebuie să renunţe la serviciu, ceea ce sărăceşte familia. În plus, pacienţii au nevoie de cele mai multe ori de îngrijiri specializate, mai ales când devin greu de controlat, fiind necesară medicaţia. Nu există un tratament eficient pentru demenţă, care va cunoaşte, în numai 20 de ani, cea mai mare rată a îmbolnăvirilor. Statistica arată că, până în 2020, nu mai puţin de 135 de milioane de oameni vor suferi de demenţă.
Specialiştii pun recrudescenţa acestei boli pe seama creşterii speranţei de viaţă a oamenilor, pe fondul creşterii nivelului de viaţă. În ţările bogate, 38% dintre vârstnici suferă de diverse forme de demenţă în prezent, iar procentul va ajunge la 71% până în 2050.