O mare parte dintre pacienţii europeni cu boli coronariene nu reuşesc să aibă un stil de viaţă potrivit, să reducă factorii de risc sau să urmeze nişte ţinte terapeutice pentru prevenirea afecţiunilor adiţionale. Tratamentul acestor pacienţi nu îndeplineşte standardele internaţionale, potrivit rezultatelor celui de-al treilea sondaj Euroaspire făcut de Societatea Europeană de Cardiologie. Au fost analizate dosarele medicale şi au intervevat aproape 9.000 de pacienţi cu boli coronariene din 22 de ţări din Europa. Sondajul Euroaspire a fost efectuat, între 2006 şi 2007, pe pacienţi din 76 de centre specializate din Europa. Pacienţii diagnosticaţi cu boală coronariană au fost identificaţi, intervievaţi şi examinaţi, apoi, la şase luni de la evenimentul coronarian. A rezultat că 17% dintre aceştia fumează, 35% sînt obezi, 53% sînt obezi diagnosticaţi, 56% au niveluri de presiune a sîngelui peste normal, 51% au un nivel al colesterolului peste normal, 25% au diabet, dintre care doar 10% se tratează adecvat. Raportul a mai concluzionat că folosirea medicaţiei cardioprotective este sub recomandările din ghidurile de orientare internaţionale.

Stilul de viaţă, factorii de risc şi ţintele terapeutice pentru prevenirea bolilor cardiovasculare sînt clar stabilite în ghidurile societăţilor europene comune şi dau prioritate persoanelor cu boală coronariană. Printre scopurile menţionate în ghiduri se numără renunţarea la fumat, urmarea unei diete sănătoase, activitate fizică susţinută, menţinerea unei mase corporale adecvate, presiune a sîngelui mai mică de 140/90 mmHg şi un colesterol mai mic de 4,5 mmol pe litru. În comparaţie cu cele două studii anterioare, prevalenţa obezităţii a crescut substanţial. Toţi pacienţii cu boli coronariene ar trebui să fie încurajaţi să slăbească. De asemenea, în ciuda creşterii folosirii tratamentelor medicamentoase preventive, majoritatea pacienţilor nu ajung încă la standardele de colesterol şi presiune a sîngelui. Rezultatele raportului arată că, în ciuda existenţei unor reguli clare în ghiduri, integrarea lor în rutina clinică este încă la un nivel dezamăgitor şi mai este loc pentru creşterea standardelor în cardiologia preventivă.