Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că Egiptul, unde susţinătorii şi opozanţii preşedintelui demis Mohamed Morsi continuă protestele, se află în pragul unui război civil. „Siria este deja pradă unui război civil, din nefericire, iar Egiptul se îndreaptă spre aceeaşi cale. Ne-ar plăcea ca poporul egiptean să evite să aibă aceeaşi soartă”, a declarat liderul de la Kremlin. Diplomaţia rusă le-a cerut, joi, tuturor forţelor politice din Egipt să dea dovadă de reţinere şi să rămână în cadrul democratic.
Noile autorităţi egiptene par să fi revenit, ieri, asupra ideii alegerii lui Mohammed ElBaradei pentru funcţia de premier, pentru a nu se îndepărta de salafişti, într-un moment în care susţinătorii şi opozanţii preşedintelui islamist demis, Mohamed Morsi, se mobilizau în stradă. Alegerea lui ElBaradei, anunţată sâmbătă seara de agenţia oficială Mena şi de mai multe surse politice şi militare, s-a lovit în cele din urmă de rezervele partidului salafist al-Nour, partener islamist al unei coaliţii formate în principal din mişcări laice. În cursul serii, presa a fost convocată la Preşedinţie, în aşteptarea acestui anunţ, dar preşedintele interimar Adly Mansour, numit de militari după destituirea lui Morsi, miercuri, a sfârşit prin a transmite că el nu a luat o decizie, „deşi alegerea lui ElBaradei pare cea mai logică”. Fost director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2005, ElBaradei, în vârstă de 71 de ani, a fost ales de opoziţie să fie „vocea” sa în procesul de tranziţie. Nominalizarea sa la conducerea Guvernului ar aduce tranziţiei, conform unei foi de parcurs elaborate de armată, garanţia unei personalităţi internaţionale recunoscute, cu convingeri democratice ferme. Ea riscă, în schimb, să deranjeze islamiştii din toate taberele, fie că sunt în favoarea sau împotriva lui Morsi.
MISIUNE GREA Indiferent cine va fi, viitorul şef al Guvernului va avea o misiune grea. El va moşteni o ţară în pragul falimentului, în care diviziunile politice se traduc prin confruntări mortale. Ziua de ieri a fost marcată de noi reuniuni ale celor două tabere, care vor să menţină presiunea în stradă pentru sau împotriva înlăturării lui Morsi. Opozanţii lui Morsi s-au adunat, ca de obicei, în piaţa Tahrir din centrul Cairo, în timp ce tabăra fostului preşedinte ocupă deja de mai multe zile împrejurimile Universităţii din Cairo, în Giza, şi o piaţă din faţa unei moschei din Nasr City, la periferia capitalei. În Nord-Sinai, o mişcare jihadistă a afirmat că va răspunde ferm armatei, pe care o acuză că a tras asupra credincioşilor care se rugau, cerând o „intifada împotriva inamicilor islamului în Egipt”. În acelaşi timp, în această regiune instabilă din nord-estul egiptean, un gazoduct ce alimenta Iordania a fost ţinta unui atentat cu bombă, pentru prima dată în ultimul an. Acest atentat se adaugă valului de violenţe soldat cu 37 de morţi, vineri, printre care mai mulţi poliţişti şi un militar în Sinai. De la începutul lor, la 26 iunie, ciocnirile au provocat moartea a peste 80 de persoane în ţară.