Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a declarat miercuri că speranţele privind intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona înainte de alegerile europene din iunie 2009 sau chiar mai tîrziu, adică la începutul lui 2010, nu sînt realiste. Juncker, cel mai în vîrstă dintre liderii europeni, a făcut declaraţia cu ocazia unei dezbateri despre relansarea creşterii economice europene.

Tratatul de la Lisabona, care vizează să permită Europei lărgite să funcţioneze mai bine, este blocat de cînd Irlanda, singura ţară nevoită să-l ratifice prin referendum, a votat negativ la 12 iunie. În afară de Irlanda, numai alte două ţări europene nu au ratificat textul deocamdată, Suedia şi Cehia. Mai mulţi responsabili europeni au admis în ultimele zile că nu mai speră ca textul să intre în vigoare înainte de începutul anului 2010, dar Juncker este primul care face o declaraţie oficială în acest sens. Premierul luxemburghez a evocat, în primul rînd, dificultăţile pe care le întîmpină Irlanda pentru organizarea unui al doilea referendum, în contextul crizei economice actuale. “Ţinînd cont de criza cu care ne confruntăm, ţinînd cont de lipsa de încredere şi de faptul că guvernele se bucură de din ce în ce mai puţină popularitate în Europa, organizarea unui referendum privind Tratatul european ar fi periculoasă”, a adăugat el. Guvernul irlandez urmează să prezinte o analiză privind eşecul Tratatului de la Lisabona şi consecinţele acestui fenomen, în 15-16 octombrie, la Bruxelles. Dar nimeni nu se aşteaptă ca Dublinul să propună o soluţie şi o dată posibilă pentru un al doilea refrendum înainte de luna decembrie.

Atît timp cît Tratatul de la Lisabona nu este în vigoare, Europa se ghidează după principiile Tratatului de la Nisa. Dacă tratatele actuale se vor aplica în continuare la alegerile din iunie 2009, numărul europarlamentarilor va trebui redus de la 785 la 736. De asemenea, va trebui redus şi numărul comisarilor europeni, la desemnarea unui nou executiv UE, în noiembrie 2009, pentru a fi mai mic decît numărul statelor membre. În prezent, fiecare ţară are cîte un comisar.