O FORŢĂ STABILIZATOARE SUA şi Rusia înăspresc tonul cu privire la arsenalul de arme convenţionale ce pot staţiona pe Bătrânul Continent. 14 state din NATO, printre care Germania, au urmat SUA şi s-au retras din implementarea Tratatului privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE). Anterior, administraţia de la Washington a anunţat, marţi, la Viena, că îşi limitează cooperarea cu Rusia şi va înceta să se mai achite de unele obligaţii ce îi reveneau în virtutea prevederilor CFE. Decizia vine după ce SUA şi aliaţii din NATO au încercat în ultimii patru ani să găsească o soluţie diplomatică după decizia Rusiei din 2007 de a înceta implementarea Tratatului. De atunci, Rusia a refuzat să accepte inspecţii şi nu a mai furnizat informaţii celorlalte părţi semnatare ale tratatului despre forţele sale militare, aşa cum cere CFE.

Tratatul CFE a fost semnat în 1990 de cele 16 ţări NATO şi şase membre ale Pactului de la Varşovia şi a intrat în vigoare în 1992. Tratatul stabileşte plafoane egale pentru fiecare dintre blocurile foste rivale în domeniul a cinci categorii de armamente convenţionale, tancuri, vehicule armate, artilerie, elicoptere de asalt, avioane de luptă. Tratatul CFE a jucat un rol crucial în stabilizarea regiunii după destrămarea Uniunii Sovietice şi a blocului comunist din Europa de Est. Cu timpul, documentul a devenit irelevant şi depăşit din cauza modificărilor din domeniul militar şi ale mediului politic. Textul a fost actualizat în 1999, la Istanbul, dar statele membre NATO au refuzat ratificarea lui invocând menţinerea trupelor ruse în Georgia şi Transnistria.

ARMAMENT OFENSIV Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE în decembrie 2007 sub pretextul îngrijorării legate de expansiunea spre est a NATO, al scutului american antirachetă din Europa şi al refuzului membrilor NATO de a ratifica documentul. Rusia îşi va relua participarea la CFE, doar dacă NATO ratifică tratatul modificat. La rândul lor, SUA vor continua implementarea tratatului şi îşi vor îndeplini toate obligaţiile faţă de celelalte state-părţi, cu excepţia Rusiei, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea limitelor numerice stabilite pentru armamentul convenţional şi alte echipamente prevăzute de tratat.

Rusia va desfăşura, dacă va fi necesar, armament ofensiv în sudul şi vestul ţării pentru a viza elementele scutului antirachetă, a anunţat Dmitri Medvedev, care a prezentat o serie de posibile măsuri împotriva elementelor scutului desfăşurate în Europa, ce vor fi aplicate dacă discuţiile pe apărarea antirachetă dintre Moscova şi Washington eşuează. De exemplu, Rusia se poate retrage din tratatul START. Intrat în vigoare la 5 februarie, START face o legătură între armamentele strategice (nucleare) defensive şi ofensive, în preambulul său. START prevede maxim 1.550 de ogive nucleare desfăşurate pentru fiecare dintre cele două ţări. Potrivit Departamentului de Stat, SUA aveau la 1 septembrie 822 rachete balistice terestre şi navale desfăşurate, precum şi bombardiere echipate cu 1.790 de ogive nucleare, în timp ce Rusia are 516 (1.566 ogive nucleare).

ŞICANE Dmitri Medvedev a ordonat forţelor militare să elaboreze măsuri pentru distrugerea, dacă va fi necesar, a mijloacelor de informaţii şi comandă din sistemul de apărare antirachetă. Potrivit acestuia, este vorba despre măsuri adecvate şi eficiente. SUA vor să stabilească în Europa o a treia zonă de poziţionare a sistemului lor de apărare antirachetă, iar NATO a anunţat că scutul va fi deplin operaţional în 2018. Rusia se opune acestui proiect, considerând că instalarea unui scut antirachetă în apropierea graniţelor sale îi ameninţă potenţialul strategic.