Atunci când vine vorba de sănătatea noastră fizică şi psihică, specialiştii ne recomandă, înainte să acţionăm, să ne punem următoarele întrebări: Mănânci mult?, Faci mişcare suficientă?, Bei lichide destule?, Mănânci de minim 3 ori pe zi şi nu mai târziu de ora 20.00?, iar cea mai importantă dintre ele: Cum gândeşti despre corpul tău şi despre greutatea ta?

Profesoara de yoga Dana Ţupa afirmă că eşecul unui stil de viaţă nu vine de la dieta în sine, ci de la mintea asociată cu emoţiile pe care le trăim constant. De cele mai multe ori, atunci când ne impunem cu fermitate un lucru (de azi nu mai mănânc aşa de mult!), tendinţa naturală este ca în momentele următoare să estompăm din fermitate şi să ne îndreptăm către frigider. În opinia specialistul, aceste porniri se petrec din cauză că noi decidem cu mintea conştientă, însă o mare parte din viaţa noastră, mai ales la nivel de decizii, se petrece la nivel subconştient. În cazul în care nu dăm frâu liber impulsului, ne alegem inevitabil cu frustrări, pe care le vom înmagazina până în punctul critic în care literalmente explodăm şi dăm năvală cu mai multă forţă spre ceea ce ne-am propus să nu facem. „În traducere liberă, în cazul nostru, aceasta înseamnă că dacă în permanență îți spui că ai cu x kilograme mai mult decât idealul tău și în același timp asociezi emoțiile aferente, atunci fie că știi sau nu, ceea ce îți repeți constant, se sădește în subconștient și vei obține rezultatele acelei impregnări. La modul cel mai simplist vorbind, dacă schimbi credința limitativă acum și îți formezi un nou obicei, atitudine și emoții trăite aievea, vei reuși în timp, să scapi de kilogramele nedorite fără să faci un efort frustrant“, explică profesoara de yoga Dana Ţupa.

Traumele ne „rescriu“ mintea

Chiar dacă avem un stil foarte restrictiv, atunci când vine vorba de sănătatea noastră, acel control poate fi dezechilibrat într-o secundă, de regulă când apar traume mai mult sau mai puțin neprevăzute: moartea unei persoane dragi, despărţirile, pierdea unui job sau chiar și menopauza. În acele clipe, mintea noastră este „rescrisă“ de emoţiile puternice, care ne vor conduce viaţa de atunci încolo din umbră, de la nivelul subconştientului. „Echilibrul poate fi obţinut tot de noi, prin apăsarea pe talerul dezechilibrat de traumă. Nu este recomandat să ne lăsăm conduşi de emoţii, deoarece ajungem să le acordăm prea multă atenţie şi să neglijăm celelalte lucruri importante în viaţă. Dacă obşinuiam să facem sport, este bine ca trauma să nu ne schimbe această cutumă. Chiar dacă vom avea tot mai puţin chef, e bine să o luăm mai uşor decât să nu ne mişcăm deloc. Putem încerca ceea ce noi numim mişcare neobositoare. În momentele noastre delicate, mişcarea care ne lasă fără respiraţie (numită şi anaerobă) măreşte aciditatea din organism şi generează mai multe probleme decât beneficii, pe termen lung. Putem alege yoga, qigong, plimbări în pas alert pentru minim 30 de minute, respiraţii profunde pe malul mării. Mişcarea neobositoare poate fi tradusă şi prin acel tip de sport în care fluenţa vorbirii să nu ne fie afectată, fiind generatoare de oxigen în corpul nostru“, explică Dana Ţupa.

Cum ne resetăm subconştientul pentru a reveni la echilibru?

În opinia profesoarei de yoga, o serie de trei metode uzuale ne pot ajuta în lupta cu emoţiile puternice care se afundă în subconştientul nostru şi ne dezechilibrează viaţa. Folosește sugestia subliminală când nu ești atent: când lucrezi la calculator, când conduci, când adormi. Pentru aceasta, ai nevoie de o înregistrare cu vocea ta, în care să afirmi că ești sănătos și că ai deja kilogramele pe care ţi le dorești.

Pune sub o sticlă cu apă informația dorită și bea acea apă după ce o lași câteva ore pentru a se structura sau, mai bine spus, pentru a se transfera informaţia respectivă apei care va influența nu numai fiecare celulă din corpul nostru, ci și felul nostru de a fi, de a gândi sau de a simți, întrucât apa are memorie proprie.

Fă-ți un dream chart pe care să nu îl vezi de-a dreptul, ci doar să îl observi cu coadă ochiului, pentru a intra în subconștient, fără a avea remarci conştiente negative asupra metodei.