În această perioadă, piața abundă de produse tradiționale de Paște. Multe arată impecabil, ambalajul este încântător, așa că nu stăm prea mult pe gânduri și cumpărăm. Specialiștii atrag însă atenția și spun să nu ne lăsăm păcăliți de aparențe și să citim cu mare atenție ce conțin respectivele produse. S-a demonstrat, de altfel, nu de puține ori că multe dintre alimentele analizate sunt pline de aditivi alimentari care, consumați pe termen lung, ne pot îmbolnăvi grav. Recent prezentam studiul Asociației Pro Consumatori (APC), coordonat de președintele APC, conf. univ. dr. Costel Stanciu, referitor la conținutul vopselei de ouă. În cele 17 tipuri de vopsea analizate au fost identificaţi o serie de coloranţi alimentari, conservanţi alimentari, corectori de aciditate, agenți de umezire etc. ”8 dintre aceste vopsele conțin Azorubina, E122, un colorant roșu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacții la persoanele care nu tolerează aspirina”, potrivit APC.

CE OUĂ SĂ CUMPĂRĂM

Experţii APC recomandă să cumpărăm ouă de categoria 0 și 1, întrucât au coaja mai groasă și nu trece vopseaua prin ele, ajungând la conținut. Ouăle de categoria 2 și 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii, găini stresate, și au coaja foarte subțire, prin urmare vopseaua de ouă poate ajunge în interior. Odată pătate cu vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că devin toxice. „Pentru vopsirea ouălor, mulți consumatori se aprovizionează cu substanțe chimice improprii pentru vopsirea acestora, dar care dau culori impresionant de vii, incomparabil mai atractive decât culorile din surse naturale: pentru roșu și roz - foi de ceapă, sfeclă proaspătă; pentru galben și portocaliu - morcovi, coji de citrice; pentru albastru - frunze de varză roșie; pentru verde - frunze de spanac etc. Este bine să se procure ouă albe pentru vopsiri frumoase, să fie curățate cu apă caldă (fără detergenți), să fie fierte încet în apă cu puțină sare, apoi să se adauge puțin oțet și sursa de colorant. Foarte comod este să se fiarbă ouăle în apa în care au fiert mai întâi foile de ceapă, de exemplu. Aceste experimente asigură și plăceri deosebite în arta de a face ouă vopsite”, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru - Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

NU RESPECTĂ REȚETA TRADIȚIONALĂ

Un alt studiu al APC a fost făcut la mai multe tipuri de cozonac, un alt produs la mare căutare de Paște. Mai exact, APC a achiziționat 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), fabricate/distribuite de 13 producători, cu gramajul cuprins între 325 și 1.000 g. Conținutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% și 2%. ”Niciunul dintre produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri). La 65% dintre produsele analizate nu se menționează tipul de făină de grâu folosit la fabricarea cozonacului. Un singur producător de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale căror produse au fost analizate, declară că folosește făina tip 000. În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari”, potrivit APC. „Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta produsului, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc., la care se adaugă coloranți, conservanți și îndulcitori artificiali”, a explicat conf. univ. dr. Stanciu. El sugerează să cumpărăm cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, dar și a termenului de valabilitate.

DESPRE VINURI

Specialiști ai APC ne dau câteva sfaturi despre asocierea vinului cu preparatele culinare. „Armonia dintre felurile de mâncare şi vinurile servite creează o stare de satisfacţie şi mulţumire pentru orice consumator. Orice preparat culinar poate conţine unul sau mai multe din cele cinci elemente de bază ale gustului: dulce, acru, sărat, amar şi umami (un al cincilea element component al gustului, descoperit de japonezi la începutul secolului trecut, care desemnează capacitatea proteinică a unei mâncări)”, explică prof. univ. dr. Dan Boboc, decan al Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului, totodată președinte executiv al Asociației degustătorilor autorizați din România. Este bine să știm, potrivit APC: vinurile rose se pot asocia oricărei compoziţii gastronomice; vinul spumant se poate servi la o masă de la început până la sfârşit; vinurile roşii se servesc la temperatura camerei, iar atunci când sunt păstrate în pivniţe, se aduc la temperatura de servire cu câteva ore înainte de masă.