De anul acesta, românii vor avea noi cărţi de identitate. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), buletinele electronice vor fi puse în circulaţie eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate. Pentru moment, MAI intenţionează să lanseze, la 1 aprilie, un proiect-pilot prin care să vadă care va fi impactul şi cum vor fi primite noile modele ale cărţii de identitate. Prima modificare şi cea mai vizibilă se referă la dimensiunea actului de identitate - va arăta precum un card. Noile cărţi de identitate vor avea, ca şi paşapoartele, câteva date biometrice, precum imaginea facială şi amprentele digitale, care conferă un grad de siguranţă mai mare, după cum spun autorităţile. Documentul va include datele personale, dar şi informaţii de pe cardul de sănătate. Printre acestea se numără codul unic de asigurat, diagnosticele medicale cu risc vital, grupa sangvină, RH-ul şi acceptul sau refuzul pentru prelevarea de organe după deces. Noua carte de identitate electronică va trebui să conţină şi datele de contact ale medicului de familie. Autorităţile spun că aplicaţia actuală prin care sunt tipărite şi acum cărţile de identitate este depăşită şi de aceea s-a simţit nevoia modernizării, pentru ca noile acte să răspundă de securitatea datelor personale ale românilor, la fel cum se întâmplă în mai toate statele Europei. Românii vor avea însă posibilitatea să refuze cartea electronică şi să opteze pentru cea clasică. Diferenţa dintre cele două va consta în faptul că cel clasic nu va conţine cipul şi amprentele deţinătorului, însă, ca şi aspect, acesta va fi identic cu cel electronic. Mai există o diferenţă: valabilitatea actului. Cel electronic va avea o valabilitate de 10 ani, pe când cel clasic - de doar cinci.