Procuratura bulgară a refuzat să efectueze investigaţii asupra premierului Boiko Borisov cu privire la informaţii de presă potrivit cărora acesta a avut în trecut legături cu crima organizată, plângere care citează telegrame diplomatice americane publicate de WikiLeaks. Procurorul Krasimir Kojuharov de la Biroul Procuraturii de pe lângă Curtea de Apel a Sofiei a confirmat într-o notă refuzul iniţial al Biroului Procurorului oraşului Sofia de a declanşa o investigaţie cu privire la implicarea lui Boiko Borisov în activităţi infracţionale. Investigarea presupusului „trecut întunecat” al premierul a fost cerută de către Petăr Penşev şi Atanas Ciobanov din cadrul Asociaţiei pentru Libertate de Exprimare Ana Politkovskaia. Plângerea nu se bazează exclusiv pe telegrame diplomatice americane dezvăluite de către WikiLeaks, ci şi pe mărturii ale lui Vasil Kostov, alias Keţa, în faţa unui tribunal din Şumen în cadrul unui proces cunoscut sub numele de „Asasinii” şi pe declaraţii ale unor capi ai mafiei sârbe, Sreten Jocic şi Tomislav Marjanovic, potrivit cărora Boris Borisov i-a furnizat o acoperire lui Sreten Jocic pe când acesta era activ în Bulgaria. Anunţul procuraturii bulgare, confirmat de Biroul Procurorului Sofiei, cu privire la refuzul investigării trecutului lui Borisov menţionează şi că potenţiale infracţiuni comise de actualul premier au atins deja termenul de prescriere.

Procuratura a mai refuzat şi un apel împotriva deciziei de a nu îl investiga pe Boiko Borisov. Petăr Penşev şi Atanas Ciobanov se vor adresa însă unor instanţe superioare şi Comitetului de luptă împotriva mafiei din cadrul Parlamentului European (CRIM). Jurnalişti bulgari au solicitat deja CRIM să organizeze o audiere publică, între alţii, a lui Julian Assange, Sreten Jocic, în prezent judecat, a unor jurnalişti şi ofiţeri bulgari din domeniul informaţiilor şi a lui Boiko Borisov.