După mai bine de şase ani de la ultimul concurs naţional pentru decernarea titlurilor de Maestru în Arta Culinară aspiranţilor din toate colţurile ţării, Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism (ANBCT) a deschis sezonul de iarnă, în această săptămînă, la Bucureşti, cu un adevărat regal gastronomic. Timp de cinci zile, 84 de maeştri culinari din ţară s-au întrecut în asimilarea informaţiilor teoretice susţinute de lectorii Centrului Naţional de Învăţămînt Turistic şi au avut ocazia să îşi etaleze experienţa acumulată în cele mai cunoscute restaurante româneşti, în cadrul probelor din care nu au lipsit demonstraţiile gastronomice pe viu. La manifestarea gazduită de Hotelul "Parc" din Bucureşti a participat şi un expert din Franţa. Competiţia s-a desfăşurat pe baza unor criterii foarte severe, fiind acceptaţi doar bucătarii şi cofetarii care sînt membri ANBCT, au la activ cursuri de specializare, vechime de cel puţin 10 ani în domeniu, mai ales că şansa de a deveni specialist gastromom surîde doar o dată la doi ani. "Acest concurs demonstrează valoarea şcolii româneşti de gastronomie, cu atît mai mult cu cît ne-am adaptat la trendul impus de statele cu tradiţie în acest domeniu şi am reuşit să ne specializăm profesioniştii, să publicăm lucrări în acest domeniu. Totuşi, cel mai important lucru este că am readus în atenţia lumii interesul pentru reţetele tradiţionale care au dus faima României pe toate meridianele. Mulţi dintre bucătarii prezenţi au cîştigat medalii la concursurile internaţionale de gastronomie", a declarat preşedintele ANBCT, Dumitru Burtea. De la platourile cu muşchi de vită şi mouse de somon, fructe de mare sau fantezia bucătarului din carne de iepure şi curcan, la necunoscutele Bellg de Lauries, după reţete ştiute doar de adevăraţii maeştri, bucătarii le-au oferit participanţilor adevărate lecţii de artă culinară. Una dintre reţetele de efect este ştiuca umplută a lui Ioan Troancă, un bucătar care lucrează la restaurantul "Turn" din Sibiu, de peste 23 de ani. "Am pus ştiucă şi şalău, aluat de covrigi, apoi am adăugat o umplutură specială. Cu toate condimentele şi ingredientele, am dat-o la cuptor. După ce s-a rumenit, am ornamentat-o şi am lucrat alte ore pentru realizarea garniturilor", a povestit maestrul sibian.

Bucătarii români, recrutaţi de "Sheraton"

Cunoscuţi pentru măiestria lor, marii maeştri români sînt vînaţi de unele dintre cele mai cunoscute lanţuri hoteliere din lume. Specialiştii susţin că exodul specialiştilor în gastronomie s-a produs mai ales în ultimii 17 ani, mulţi preferînd să lucreze în străinătate indiferent dacă este vorba despre vase de lux sau hoteluri. Faptul că sînt apreciaţi peste hotare este demonstrat şi de salariile lunare de pînă la 10.000 de euro, în timp ce în România abia pot cîştiga 3.000. Gheorghe Vătafu a fost timp de 35 de ani bucătar la Intercontinental şi spune că dacă acum mai bine de două decenii acest hotel a revoluţionat gastronomia românească, acum sînt tot mai multe restaurante care se pot lupta de la egal la egal cu francezii şi italienii. Acum este pensionar, însă este mulţumit că nepotul i-a dus tradiţia mai departe şi este bucătar şef la unul dintre hotelurile din Marea Britanie al lanţului "Sheraton" . “Gastronomia românească a ajuns la un nivel foarte bun, mai ales că reuşeşte să menţină tradiţia, dar s-a adaptat şi la tendinţele europene. Cea mai mare mulţumire este atunci cînd oamenii degustă preparatele tale şi spun că nu au mai mîncat niciodată aşa ceva", a povestit Gheorghe Vătafu. Cel care ştie mai bine decît oricine ce înseamnă şcoala românească din domeniu este Dan Matei Agathon, fost ministru al Turismului. "Românii sînt adevăraţi artişti, iar acest lucru a fost recunoscut de mulţi străini. Cine îşi mai imaginează că nemţii sau americanii vin în ţara noastră pentru a degusta fructe de mare se înşală. Cunosc foarte mulţi oameni care au reuşit să se remarce în străinătate, dar au preferat să rămînă aici. Au plecat mulţi tineri talentaţi, însă România mai are cu ce să se mîndrească", a declarat Agathon

Concurs naţional de gastronomie la Constanţa

Printre cei mai apreciaţi aspiranţi la titlul de Maestru în Arta Culinară s-a numărat Niculae Nejloveanu, administratorul Hotelului Balada - Nej şi al Restaurantului "La Proţap", care, alături de Stere Stercu şi Paul Băcilă, au format delegaţia Constanţei la cel mai important concurs de profil din ţara noastră. Cu o experienţă de 35 de ani în domeniu, în cele mai cunoscute unităţi economice constănţene, dar şi medalie de argint la un concurs internaţional desfăşurat la Praga, Niculae Nejloveanu a reuşit să atragă atenţia juriului prin stilul creativ în care a realizat preparatele destinate competiţiei. "Este un moment emoţionant avînd în vedere că ne-am pregătit intens pentru acest concurs, iar piesa de rezistenţă pe care am adus-o în faţa juriului este reprezentată de un platou festiv de vînătoare la care am lucrat nu mai puţin decît 10 ore. Am mizat foarte mult pe tradiţie, am primit şi sfaturi astfel încît preparatele să fie îmbunătăţite pentru a ne cuceri titlul de maestru, însă sînt mulţumit de rezultate", a declarat Niculae Nejloveanu. În acelaşi timp, cunoscutul bucătar constănţean a declarat că odată cu cîştigarea acestui titlu, în toamna anului viitor, la Constanţa, va fi organizat, în premieră, Trofeul "Balada Nej" la gastronomie. "Deocamdată, ne pregătim pentru o altă competiţie: mîine (n.r. – astăzi) vom pleca în Luxemburg, la Campionatul Mondial de gastronomie. România se alătură unui număr de 40 de state, care aduc peste 3.000 de bucătari însă, în viitor, Constanţa va găzdui o competiţie similară la nivel naţional", a mai afirmat Nejloveanu. Finalizarea celor cinci zile de concurs a culminat cu festivitatea de premiere, în prezenţa vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism, Livia Sima, participanţii fiind recompensaţi pentru munca şi măiestria lor. După îndelungi deliberări, dar şi emoţii, organizatorii au hotărît acordarea diplomelor şi medaliilor de Maestru în Arata Culinară pentru toţi cei 84 de bucătari şi cofetari, în vreme ce foştii miniştri ai Turismului, Ion Stănescu (1984 – 1989) şi Dan Matei Agathon au fost recompensaţi pentru contribuţia la dezvoltarea gastronomiei româneşti.