S-a vorbit mult despre ediţia din acest an a Cannes-ului. A fost scandalul legat de interdicţia de a transmite televizual serile fabuloase de altcineva decât de Canal Plus. La conferinţa de presă ce devoala programul ediţiei, preşedintele Gilles Jacob a asigurat asistenţa că va rezolva această problemă, legată de intenţia marilor agenţii de presă de a boicota festivalul, altminteri greu de evitat. Între timp, pe afiş şi-au făcut loc filme ce nu prea „cadrau\" cu precauţia tradiţională a competiţiei propriu-zise, ceea ce a condus la unele polemici. Aşa se explică de ce „Carlos\", inspirat de celebrul terorist, nu a putut fi trecut decât pe lista din afara competiţiei. Aici a ajuns şi Oliver Stone, cu partea a doua de la „Wall Street\", cu un subtitlu legat de insomnia banilor. Tot aici a preferat o participare şi prudentul Woody Allen. I s-a alăturat şi Stephen Frears. Un fel de a spune că filmele problematizante au fost onorate cu proiecţii care să nu supraliciteze imaginea crizei actuale. Aşa se explică şi introducerea unui documentar de lungmetraj (trei ore de proiecţie), purtând un titlu derutant - „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu\". După „Che\", de anul trecut, Cannes-ul a prins gustul marilor aventuri politice. Nu am văzut încă documentarul lui Andrei Ujică, dar sperăm că, deşi programat în spaţii colaterale, nici la Grand Theatre, nici măcar la „Debussy\", ci doar la „Soixantieme\" şi apoi la „Bazin\", el va oferi imaginea unui personaj istoric despre care continuă să se vorbească şi la două decenii de la dispariţia acestuia. Nu doar albumul „Ceauşescu\" este aşteptat cu interes, dar şi un film francez precum „Hors la loi\" de Rachid Bouchareb, nimeni altul decât autorul altui titlu care a generat lungi discuţii, „Indigeni\", prezentat de asemenea la Cannes, cu câţiva ani în urmă. Noua producţie redeschide dosarul, încă sensibil, al războiului algerian.

Festivalul începe cu un remake, consacrat unui erou de legendă - „Robin Hood\" - în regia lui Ridley Scott, cu un afiş ofertant (Russel Crowe, Cate Blanchet, Max von Sydow, William Hurt). Românii vin la pas în programele acestei ediţii. Seria noastră se deschide joi, la amiază, cu „Marţi, după Crăciun\" de Radu Muntean, filmul unei crize familiale, cu trei foarte talentaţi actori pe afiş: Mimi Brăescu, Mirela Oprişan şi Maria Popistaşu. „Aurora\" aduce - de asemenea, la secţiunea Un Certain Regard - un film nou de Cristi Puiu, dar şi un debut al regizorului ca actor într-un rol principal. O reîntâlnim pe afiş pe Luminiţa Gheorghiu. La capitolul contribuţiilor actoriceşti la producţii străine, revederea lui Vlad Ivanov, ca primar al Moscovei, în „Fericirea mea\" al ucraineanului Serghei Loznitsa, ne dă speranţe la un premiu pentru rolul masculin, ţinând seama că filmul participă pe lista de elită a ediţiei, din care se alege Palme d\'Or. Mai este pavilionul consacrat cinematografiei noastre şi să nu uităm, de asemenea, petrecerea de promovare a filmului românesc, cu invitaţi din industria mondială a audiovizualului, programată vineri seara, pe plaja Rado, în faţa hotelului Carlton. Va fi o prezenţă românească impunătoare.

Echipele filmelor de la Un Certain Regard sunt impresionante, nu doar ca număr, ci şi, mai ales, prin participarea unor nume de referinţă. Despre „Aurora\" se scrie deja elogios în presa internaţională. O ambianţă climatică rece, până una-alta. A fost frig săptămâna trecută, la Cannes, munţii din apropiere au fost acoperiţi de zăpadă târzie, nisipul a fost răvăşit şi împuţinat de valurile foarte mari, dar festivalul are mereu darul de a încălzi nu doar spiritele, ci şi atmosfera culturală a selectei competiţii internaţionale. După cum am menţionat, românii nu lipsesc, nici de această dată, de la grandiosul spectacol cinematografic. (12 - 23 mai)