PLAGIATUL ŞI VALUTA Maximul istoric atins joi seara de leu pe piaţa interbancară a fost confirmat vineri, când moneda naţională s-a depreciat puternic în faţa principalelor trei valute, la noi niveluri negative record, de 4,5848 lei/euro, 3,7438 lei/dolar, respectiv 3,8173 lei/franc elveţian. Pe piaţa interbancară, cursul leu/euro a început să urce accelerat vineri, după 12:20, atingând un maxim de 4,59 unităţi, iar dealerii spun că deprecierea a fost declanşată de ordinele de cumpărare de euro plasate de jucătorii străini după ce Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti a anunţat că premierul Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat. Cum era de aşteptat, banca centrală a intervenit indirect ca să tempereze mişcarea, însă nu a putut schimba nimic. Astfel, potrivit dealerilor, volumele de valută tranzacţionate sunt în creştere, iar jucătorii locali au început să-şi activeze ordine de stop-loss (limitare a pierderii - n.r.), întrucât mizau pe o apărare mai agresivă a Băncii Naţionale a României (BNR).

CE FACE BNR? În ultimele trei săptămâni, leul s-a depreciat abrupt în faţa euro, cu 3%, deşi banca centrală a intervenit permanent în piaţă, pentru a limita căderea leului. Fără doar şi poate, percepţia jucătorilor a fost afectată de turbulenţele politice locale cu ecouri internaţionale. În acelaşi timp, nici Banca Naţională a României nu a apărat leul atât de energic ca în trecut, oferind pieţei valutare un plus de flexibilitate. Dacă stăm să de gândim, în 2008 - 2009, în plină criză mondială, cu recesiune trimestru după trimestru, cursul leu/euro părea bătut în cuie. Acum, când lucrurile s-au îndreptat (cât de cât, tehnic suntem în recesiune), e greu de crezut că scandalul politic singur poate îngropa fără drept de apel leul. Cel mai probabil, BNR ţine de rezervă, căci în următorii doi ani România va avea de plătit rate mari în contul datoriei externe. O altă explicaţie plauzibilă ar fi că BNR aşteaptă trecerea referendumului şi calmarea spiritelor. În prezent, printre ştiri precum „A plagiat, N-a plagiat” şi atacuri cu garda jos între putere şi opoziţie, orice încercare de a aduce un plus de logică în piaţă este sortită din start eşecului. Chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea recent că investitorii sunt fiinţe sperioase, care îşi închid poziţiile dacă aud o jumătate de frază care nu le convine.

PÂNĂ CÂND? Cursul leu/dolar a crescut vineri cu 3,1 bani, de la 3,7128 la 3,7438 unităţi, ceea ce face ca deprecierea din 2012 a monedei naţionale în faţa rudei îndepărtate de peste ocean să se ridice la 12,11%. Cursul pentru franc a urcat cu 1,71 bani, la 3,8173 unităţi, un maxim al ultimelor 11 luni. Nivelul este foarte apropiat de recordul negativ din 12 august 2011, de 3,8926 lei/franc. În opinia analiştilor, cursul ar putea stagna, în cel mai scurt timp, însă liniştirea scenei politice va fi insuficientă dacă aversiunea faţă de risc reapare în „măduva” pieţelor internaţionale. „BNR nu poate lupta cu piaţa la nesfârşit, poate ţine cursul pe loc o perioadă, dar ulterior tot acolo ajunge. Prag de rezistenţă nu prea există, depinde în primul rând de contextul extern, cel intern influenţează doar amplitudinea aprecierii sau deprecierii”, spune analistul financiar de la Admiral Markets Cristian Cochintu. În regiune, valutele vecine au avut performanţe mult mai bune în raport cu euro - zlotul a câştigat 6%, iar forintul 8,5%. „În 2012, leul a deviat de la trendul regional, ca urmare a perspectivelor negative de creştere a PIB-ului, amplificate de factorul politici. Aici s-a făcut diferenţa dintre leu şi forint sau zlot”, conchide Cochintu. În România, o opinie oficială a autorităţilor a fost exprimată în această săptămână de ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, care a spus că, după referendum, cursul leu/euro va reveni probabil sub pragul de 4,5 unităţi.