Planurile premierului australian, Tony Abbott, în calitate de gazdă a Summitului G20, de a nu include clima pe ordinea de zi au fost complet zădărnicite de UE și SUA, care au impus includerea unui pasaj semnificativ în comunicatul final al reuniunii la nivel înalt. Decizia a fost luată peste capul organizatorilor, a căror ordine de discuții a fost schimbată, și a pus oficialii de la Canberra într-o poziție jenantă. Premierul Tony Abbott este singurul lider internațional din lumea cu regim democratic care pune sub semnul întrebării criteriile științifice după care sunt formulate concluziile care au dus la afirmația că omenirea se confruntă cu fenomenul periculos al încălzirii climatice. Așa că oficialii UE au luat taurul de coarne și au propus includerea pe ordinea de zi a subiectului referitor la măsurile ce trebuie luate de cele mai avansate economii din lume și, prin urmare, cele mai vinovate de producerea poluării cu privire la diminuarea efectului de seră. Aparent, în mod surprinzător, decizia a fost sprijinită de SUA, iar reprezentanții celorlalte 17 state au votat în acest sens.

PROMISIUNI, PROMISIUNI Aflat spre sfârșitul celui de-al doilea mandat, președintele Obama vrea să recupereze timpul pierdut cu inversarea multor proceduri interne cu privire la pregătirea SUA pentru energiile reciclabile și admiterea rolului pe care îl au ca unul dintre cei mai mari poluatori mondiali. Deși SUA nu au ratificat Protocolul de la Kyoto, cel mai strict tratat care limitează poluarea aprobat până în prezent, par dispuse să finanțeze eforturile statelor nedezvoltate sau în curs de dezvoltare de a face față schimbărilor climatice care se dovedesc catastrofale. Președintele Obama a promis nu mai puțin de trei miliarde de dolari pentru Fondul Green Climate, ceea a venit ca o mare surpriză a Summitului G20. În discursul său, Barack Obama a adresat și un avertisment care a picat foarte greu autorităților australiene, cu privire la protejarea Marii Bariere de Corali.

Paragraful legat de climă include o serie de măsuri practice, alături de angajamente foarte serioase venite din partea Chinei, Coreei de Sud, Franței și Japoniei de a contribui la Fondul Green Climate, instituit de Națiunile Unite pentru a ajuta țările nedezvoltate în lupta împotriva poluării sau pentru atenuarea consecințelor încălzirii climatice. Precum omologul său american, președintele Chinei, Xi Jinping, a uimit cu angajamentul său personal pentru limitarea noxelor poluante emise de țara sa, devenită cel mai mare poluator al lumii. ONU speră să strângă circa 100 de miliarde de dolari, sumă considerată necesară pregătirii infrastructurii mondiale în fața schimbărilor de climă.

FOC ȘI PARĂ Foamete, intensificarea furtunilor sau inundarea zonelor de coastă și pierderea resurselor de apă dulce, acidificarea oceanelor sunt printre cele mai cunoscute consecințe ale schimbărilor climatice. Încălzirea globală poate cauza și o creștere semnificativă a frecvenței fulgerelor, potrivit unui studiu realizat în SUA. Cercetătorii americani au calculat în ce măsură fiecare grad Celsius în plus în procesul de încălzire globală va determina o creștere a frecvenței fulgerelor. Luând în considerare factori precum nivelurile de precipitații, fronturile atmosferice și încălzirea, au previzionat o creștere cu 12% a numărului de fulgere pentru fiecare grad Celsius cu care crește temperatura medie globală. Cele 11 modele climatice diferite folosite în cadrul studiului au indicat o creștere cu 4 grade Celsius între momentul prezent și anul 2100.

Pentru fiecare două fulgere produse în anul 2000, vor fi trei în 2100, arată calculele, adică o creștere cu 50% a frecvenței acestor fenomene, deoarece furtunile vor deveni mai explozive în următoarele decenii, din cauza încălzirii globale. ”În prezent, în SUA se produc anual aproximativ 30 de milioane de fulgere. Astfel, în 2100 trebuie să ne așteptăm la aproximativ 45 de milioane pe an”, a declarat David Romps, de la Universitatea Berkeley din California. Această creștere ar putea conduce la mai multe incendii de vegetație, în condițiile în care fulgerele declanșează deja jumătate din aceste incendii în SUA. Fulgerele ucid, de asemenea, zeci de americani anual și este de așteptat ca acest risc să crească. Cercetarea a fost realizată cu ajutorul datelor unei rețele americane de detectoare de trăsnete.

Creșterea temperaturii provoacă fulgere deoarece cantitatea vaporilor de apă din atmosferă, care reprezintă combustibilul furtunilor, crește exponențial, pe măsură ce aerul devine mai cald. Pe măsură ce planeta se încălzește, va exista mai mult astfel de combustibil, astfel că, atunci când se declanșează furtunile, ele vor fi mai încărcate energetic.