Curtea Constituţională (CC) urmează să decidă dacă va conexa cele trei sesizări privind conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi autoritatea judecătorească. Cele trei sesizări ale celor două Camere ale Parlamentului şi a Consiliului Superior al Magistraturii - care a formulat ca autoritate competentă, în numele Parchetului, reclamaţia privind conflictul instituţional - s-au înregistrat la CC. Potrivit procedurii impuse de art. 35 din Legea 47/1992 a CC, primind cererea, preşedintele Curţii o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitîndu-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor. La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai tîrziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. Senatul a anunţat, în 5 februarie, că sesizează CC privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei pe de o parte şi Parlament pe de alta, în privinţa cererii de urmărire a penală a miniştrilor care sînt şi parlamentari, Legislativul susţinînd că e necesar şi avizul său. În 6 februarie, Ministerul Public a cerut intervenţia CSM pentru a rezolva problema apărută între Legislativ şi autoritatea judecătorească. Ministerul Public afirma că nu există temei legal pentru a da curs cererii Legislativului privind dosarele miniştrilor cercetaţi, care au calitate de parlamentari, dar cerea CSM să intervină şi să sesizeze Curtea întrucît ar exista un conflict instituţional. În 12 februarie, preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, a cerut CC să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public, ca autoritate judecătorească, şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat -, ca putere legislativă, în cazul cercetării miniştrilor-parlamentari.