Trei soldați ucraineni au fost uciși în ultimele 24 de ore, în estul separatist, după două zile de acalmie, a anunțat, vineri, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lîsenko. În precedentele două zile, armata ucraineană nu a anunțat pierderi în rândurile sale, ceea ce a dat speranța unei respectări reale a regimului de încetare a focului, care a fost instituit la 15 februarie, dar care s-a dovedit a fi foarte fragil.

Kievul a anunțat, joi, începerea retragerii armelor sale grele de la linia de demarcație din estul separatist, conform acordului din 12 februarie de la Minsk. La rândul lor, separatiștii au anunțat că au retras deja o parte din armele grele de pe linia frontului, însă Kievul susține că nu este vorba de o retragere reală, ci de o repliere în zona pe care rebelii o controlează. Combatanţii separatişti din estul Ucrainei au mutat lansatoare de rachete într-un loc situat la 70 de kilometri distanţă de linia frontului, în prima acţiune confirmată de respectare a prevederilor acordului de încetare a focului încheiat la Minsk. Jurnaliştii agenţiei Associated Press au urmărit, vineri dimineaţă, patru camioane care transportau lansatoare de rachete Grad din fieful separatist Doneţk spre o fabrică de ciment din satul Novoamvrosiivske, situat în apropiere de frontiera rusă.

Retragerea armamentului greu trebuia să înceapă în urmă cu o săptămână, în baza acordului de încetare a focului încheiat de liderii Rusiei şi Ucrainei la 12 februarie. Ambele părţi s-au angajat să-şi retragă armamentul greu la o distanţă ce variază de la 25 până la 70 de kilometri de linia frontului, în funcţie de calibru. Confruntările s-au diminuat în ultimele zile, semn că s-au înregistrat progrese în aplicarea acordului de încetare a focului. Conflictul armat din estul separatist pro-rus al Ucrainei s-a soldat cu aproximativ 5.800 de morţi de la izbucnirea sa, în aprilie 2014.

PREVIZIUNI SUMBRE Serviciile secrete americane estimează că luptele din estul Ucrainei vor continua tot anul acesta, după cum a declarat, joi, directorul serviciilor de informații ale SUA (DNI), James Clapper. În opinia sa, negocierile privind statutul teritoriilor aflate sub controlul milițiilor separatiste se anunță a fi dificile. Totodată, el nu a exclus în viitorul apropiat o ofensivă a rebelilor asupra orașului-port Mariupol, obiectiv strategic ucrainean la Marea Azov, în pofida acordurilor de pace de la Minsk. Cu această ocazie, directorul serviciilor de informații ale SUA a pledat pentru livrarea de arme letale armatei ucrainene.

LA DOUĂ CAPETE Aliat declarat al UE, Serbia nu ratează însă oportunitatea de a se pune bine și cu Mama Rusia, mai ales acum, în plină criză ucraineană, când, practic, lumea s-a polarizat în favoarea Rusiei sau împotriva ei. Vineri, cotidianul sârb ”Danas” a anunțat că Serbia intenţionează să efectueze mai multe exerciţii militare cu Rusia, în pofida criticilor din partea UE şi SUA. Și anul trecut, manevrele militare desfăşurate în Serbia, cu participarea trupelor aeropurtate ruse, au fost denunţate ferm. Potrivit unor surse apropiate Ministerului Apărării şi armatei sârbe, politica externă a Serbiei nu s-a schimbat, în pofida crizei ucrainene şi a cerinţelor UE de a-şi armoniza politicile cu cele europene. Prin urmare, Serbia va organiza şi anul acesta exerciţii militare cu Rusia, însă deocamdată nu au fost stabilite numărul lor, data sau locul precis şi programul, precizează ”Danas”, adăugând că un acord final privind exerciţiile militare va fi încheiat în zilele următoare.

Primele exerciţii comune între forţele armate sârbe şi cele ruse au avut loc la 14 noiembrie 2014, la Nikinc. Raportorul Parlamentului European pentru Serbia, Dacic McAllister, şi-a exprimat îngrijorarea, într-un raport care ar urma să fie adoptat luna viitoare, privind manevrele comune efectuate de Serbia şi Rusia în contextul tensiunilor dintre UE şi Moscova. Serbia a organizat, de asemenea, anul trecut, o paradă militară în timpul vizitei preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu ocazia comemorării eliberării Belgradului. În iulie 2014, Serbia a desfăşurat manevre militare şi cu state NATO, SUA, România, Bulgaria, Croaţia, dar şi cu Macedonia şi Azerbaidjan.