În perioada 17 septembrie - 2 octombrie, la Seul, în Coreea de Sud, s-a desfăşurat a 24-a ediţie a Jocurilor Olimpice. După boicotul din 1976, 1980 şi 1984, la Seul nu au participat Coreea de Nord şi Cuba. 8.391 de sportivi (2.194 de femei) din 159 ţări au concurat în cele 237 probe, printre cele 25 sporturi din program fiind, în premieră, şi tenisul de masă. Înotătoarea germană Kristin Otto (RDG) a cîştigat şase medalii de aur, iar înotătorul american Matt Biondi a obţinut cinci medalii de aur, una de argint şi una de bronz! Săritorul Greg Louganis a repetat succesul din 1984, după ce în calificări s-a lovit cu capul de platformă. Pentru prima oară, toate medaliile de la hipism-dresaj au revenit femeilor. Sprintera nord-americană Florence Griffith-Joyner a contabilizat trei medalii de aur şi un incredibil record mondial la 200 m (21,34 sec.). Această ediţie rămîne în istorie ca prima ediţie la care controalele anti-drog depistează o mulţime de trişori: canadianul Roy Kevin (haltere), bulgarii Ghenov şi Greblev (tot la haltere), nord-americanul Watran (pentatlon), maghiarii Csengeri şi Szaniy (haltere), spaniolul Quesada (pentatlon), afganul Alidada (lupte) şi englezul Brown (judo). Cu siguranţă, cel mai spectaculos caz a fost al canadianului Ben Johnson, autor la Seul al unui fantastic record mondial la 100 m (9,79 sec.), dar “găsit” pozitiv la control (folosise stanozolol)!

România a obţinut la Seul 24 medalii (şapte de aur, unsprezece de argint şi şase de bronz). Vedeta delegaţiei “tricolore” a fost gimnasta Daniela Silivaş (trei medalii de aur - la paralele, bîrnă şi sol, două de argint şi una de bronz), titlul olimpic fiind adjudecat şi de Sorin Babii (tir, pistol liber), Rodica Arba şi Olga Homeghi (la canotaj, 2 rame fără cîrmaci), Vasile Puşcaşu (lupte libere, 100 kg) şi Paula Ivan (atletism, 1.500 m).