Cadre didactice, studenţi şi absolvenţi ai Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius” au participat la concursul de proiecte culturale pe anul 2008, la Institutul Cultural Român (ICR), fiind acceptaţi să reprezinte arta şi cultura românească, în luna martie, la Veneţia, imediat după încheierea celebrului Carnaval. Este vorba despre proiectul intitulat „Spaţiul dobrogean în contextul modernităţii”, al cărui curator a fost lect. dr. Daniela Ţurcanu, care, prin ecoul avut asupra publicului, a reuşit să promoveze o direcţie artistică a unui segment de creatori ce se află la confluenţa dintre Orient şi Occident, preocupaţi de investigarea acestui spaţiu unic prin tradiţie şi lumină. Cei care au contribuit la materializarea acestui proiect extrem de interesant sînt studenţii Laura Iancu, Adela Albu, Georgiana Toma, Dragoş Turda, Alen Decebal Mihail, Flavia Lupu, Petre Vlad, Marian Burhala, Cosmin Grosu, Florentin Sârbu, absolvenţii Sînziana Romanescu şi Elena Dinu, precum şi cadrele didactice lect. dr. Daniela Ţurcanu, lect. dr. Gheorghe Caruţiu, asist. univ. Anamaria Avram Baciu şi prep. univ. Ovidiu Felipov.

În urma invitaţiei la Institutul Cultural Român din Veneţia, în cadrul proiectului „Spaţiul dobrogean în contextul modernităţii”, România a fost contextualizată în spaţiul cultural şi artistic italian. Manifestarea a avut drept scop promovarea interculturalităţii specific dobrogene, care, prin particularitatea sa, se încadrează în spiritual culturii moderne, ce are drept atribut o simbioză de mentalităţi, culturi şi atitudini originale.

Succes al proiectului „Spaţiul dobrogean în contextul modernităţii”

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia a fost fondat în 1930 de marele istoric Nicolae Iorga, din dorinţa sa de a da posibilitatea tinerilor români să studieze şi să se formeze în acest mediu fertil cultural şi apropiat de spiritualitatea românească. Marele istoric declara: „Ai noştri vor veni aici, vor sta în aceste încăperi pline de amintiri, vor contempla de la ferestrele largi întinderea roşie a acoperişurilor şi întinsele orizonturi. Vor coborî apoi pe cele mai frumoase străzi din lume şi vor rămîne ore îndelungi în faţa pietrelor în care e întruchipat Dumnezeul frumuseţii eterne. Iar cînd vor reveni în patrie, ceva din Veneţia îi va însoţi”. Institutul Cultural Român demonstrează, o dată în plus, prin găzduirea tinerilor artişti dobrogeni în acest nobil spaţiu, rolul său formator. De altfel, în ultimii ani, ICR a desfăşurat o activitate încununată de succese, menită să promoveze adevăratele valori în arta românească, sub conducerea distinsului om de cultură Horia Roman Patapievici, precum şi a dr. Monica Joiţă, director a.i. ICR Veneţia.

ICR Veneţia a avut generozitatea să invite la vernisaj o parte din participanţii la proiect: curatorul proiectului, lect. dr. Daniela Ţurcanu, lect. dr. Gheorghe Caruţiu, asist. univ. Anamaria Avram Baciu, Sînziana Romanescu, Flavia Lupu, Dragoş Turda, Alen Decebal Mihail şi Marian Burhala. De asemenea, la vernisaj a fost invitat unul dintre cei mai valoroşi oameni de cultură români, criticul şi expertul de artă Pavel Şuşară, care, de altfel, a susţinut acest proiect în toate fazele derulării sale. ICR Veneţia a fost reprezentat de directorul a.i. dr. Monica Joiţă, care, prin sobrietate, rafinament şi inteligenţă, a creat o imagine extrem de favorabilă tinerilor artişti dobrogeni în mediul veneţian.

Extrem de inspirată în organizarea acestei expoziţii a fost utilizarea galeriei de la parterul Institutului, din Palazzo Correr, cu acces direct la una din principalele artere comerciale, care a atras un număr mare de vizitatori la simezele galeriei care se continuă cu trei săli la etaj, în incinta palatului. Pe parcursul a două săptămîni, sute de oameni au putut admira cele 43 de tablouri care au făcut obiectul expozitiei. Expoziţia a avut succes, fapt confirmat şi de numărul foarte mare de vizitatori care au ţinut să-şi consemneze admiraţia în caietul de impresii al Institutului.

Surpriza evenimentului a constituit-o recitalul tînărului pianist Ioan Caruţiu, elev al Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa, care a fost invitat de ICR Veneţia cu această ocazie. Ioan Caruţiu a primit aplauze şi s-a bucurat de un succes deosebit, fiind apreciat de către veneţianul Mario Batta drept un tînăr pianist excepţional.

La vernisaj, dr. Monica Joiţă a făcut o introducere pentru ca publicul veneţian să înţeleagă cît mai bine sensul acestui proiect. Astfel, directorul ICR a prezentat poziţionarea geografică a Dobrogei, care este în directă legătură cu faimoasele mărturii de artă lăsate atît de Imperiul Roman, care a cucerit Dacia, cît şi de opera marelui poet Ovidius, exilat la Pontul Euxin. Dr. Monica Joiţă a arătat rolul foarte important pe care l-au reprezentat în Dobrogea, cultura Hamangia, pentru arta şi civilizaţia românească, amintind de celebra statuetă „Gînditorul” şi despre mărturiile paleocreştine ce aparţin secolului I e.n., care sînt extrem de numeroase în Constanţa şi Tulcea. Un alt moment crucial in istoria Dobrogei, despre care s-a vorbit, l-a constituit activitatea apostolică a Sf. Andrei, creştinătorul ţinuturile româneşti. În finalul cuvîntării, dr. Monica Joiţă a afirmat că Institutul Cultural Român din Veneţia este extrem de încîntat să găzduiască o expoziţie de mare interes cum este cea intitulată „Spaţiul dobrogean în contextul modernităţii”. Evenimentul expoziţional a fost prezentat publicului veneţian de criticul Pavel Şuşară şi de curatorul proiectului, lect. univ. dr. Daniela Ţurcanu Caruţiu, cu ajutorul traducătoarei Corina Gabriela Bădeliţă.

Pavel Şuşară a considerat că expozitia este, într-adevăr, foarte importantă şi în sine, şi pentru valoarea ei de simptom cultural, deoarece România este o ţară cu o individualitate geografică, culturală şi lingvistică evidentă şi indiscutabilă. Acest fapt creează şi multe avantaje, dar şi o anumită previzibilitate din punctul de vedere al formării artistice, mai ales în Constanţa, unde este mai evidentă întretăierea dintre civilizaţii. Întrucît artiştii constănţeni au participat la o manifestare amplă, bogată în activităţi culturale care s-au derulat pe parcursul a două săptămîni, vom prezenta, şi în ediţiile următoare ale cotidianului „Telegraf”, relatări despre proiectul de la Veneţia.