Un proiect cultural de excepţie, intitulat „Spaţiul dobrogean în contextul modernităţii” şi realizat de cadre didactice, studenţi şi absolvenţi ai Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius”, a reprezentat România la Veneţia, în luna martie. Proiectul, al cărui curator a fost lect. dr. Daniela Ţurcanu Caruţiu, a fost acceptat de Institutul Cultural Român din Veneţia, fiind menit să promoveze interculturalitatea specific dobrogeană. Timp de două săptămîni, publicul veneţian a putut admira o amplă expoziţie de artă plastică, lucrările aducînd în atenţie o direcţie artistică a grupului de creatori format din: studenţi - Laura Iancu, Adela Albu, Georgiana Toma, Dragoş Turda, Alen Decebal Mihail, Flavia Lupu, Petre Vlad, Marian Burhală, Cosmin Grosu, Florentin Sîrbu, absolvenţi - Sinziana Romanescu, Elena Dinu şi cadre didactice - lect. dr. Daniela Ţurcanu, lect. dr. Gheorghe Caruţiu, asist. univ. Anamaria Avram Baciu, prep. univ. Ovidiu Felipov, ai Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius”.

La vernisajul expoziţiei au participat o parte dintre cei care au contribuit la materializarea acestei acţiuni, curatorul proiectului, lect. dr. Daniela Ţurcanu Caruţiu, renumitul critic şi expert de artă Pavel Şuşară, directorul a.i. ICR Veneţia, dr. Monica Joiţa, personalităţi ale vieţii culturale veneţiene, precum poetul Severino Bacchin şi personalităţi din România, bursieri la Veneţia. Evenimentul expoziţional s-a bucurat de un succes deosebit, fiind evidenţiată valoarea artei româneşti, precum şi a tinerei generaţii de artişti.

Curatorul proiectului, lect. dr. Daniela Ţurcanu Caruţiu: “Despre artiştii din Dobrogea nu se poate vorbi numai la trecut, pentru că şi prezentul naşte valori importante”

Curatorul proiectului, lect. dr. Daniela Ţurcanu Caruţiu, a explicat publicului veneţian că Dobrogea a născut şi a format cei mai de seamă pictori români, cea mai importantă şcoală de pictură fiind „Şcoala de la Balcic”, pe de o parte, datorită frumuseţii particulare a locurilor şi, pe de altă parte, datorită contactului nemijlocit cu bogata şi diversa civilizaţie străveche, ale cărei mărturii de credinţă sînt încă prezente. De aceea, pentru un artist este o onoare, dar şi o responsabilitate de a reprezenta Dobrogea în pictura contemporană. Prin acest proiect, curatorul său a încercat să demonstreze că despre artiştii din Dobrogea nu se poate vorbi numai la trecut, că şi prezentul naşte valori importante ale artei româneşti.

Lect. dr. Daniela Ţurcanu Caruţiu a făcut o selecţie din patru generaţii ale artei dobrogene: 20, 30, 40, 50 de ani, reprezentînd trei segmente de creatori: cadre didactice, absolvenţi şi studenţi, care s-au exprimat în cele mai diverse stiluri, de la figurativ la abstract. Daniela Ţurcanu Caruţiu şi-a exprimat bucuria că acest proiect reprezentativ pentru Dobrogea a avut un caracter unitar, dincolo de exprimarea unor individualităţi creatoare extrem de complexe în felul lor. Unitatea s-a realizat prin procedeul de extragere a esenţei a ceea ce înseamnă, de fapt, Dobrogea, impregnată ca fenomen în adîncul fiecărei fiinţe, ca un exerciţiu de sinceritate. Această operaţie de a depista ce este cu adevărat dobrogean în fiecare artist care provine din această zonă a reuşit, chiar dacă, iniţial, fiecare creator în parte era mai mult sau mai puţin conştient de identitatea sa culturala.

Acest sistem de selecţie a demonstrat că este benefic, prin şansa egală de manifestare pe care o dă tuturor opţiunilor estetice, în vasta lor paletă, de la figurativ la nonfigurativ, de la peisajul ca gen, la compoziţia abstractă. Proiectul mai demonstrează un lucru important, faptul că, în arta românească contemporană, preferinţa pentru pictura de şevalet şi peisajul în „plein air” există în rîndul tinerilor creatori. Opţiunea pentru peisaj nu este cu nimic mai prejos decît diversele experimente ale artei contemporane de tip „performance art”, ba din contră, reprezentarea clasic-picturală naşte forme neaşteptate de reprezentare, incluzînd astfel de expresii, adunînd energii suficiente pentru a transmite un mesaj echilibrat, armonios, firesc, precum natura însăşi.

Studenţii au putut clar să observe, în detalii mai ales, această particularitate a picturii clasice, de a include sinteza modernă, în studiul direct asupra operei de artă în muzeele, galeriile şi bisericile Veneţiei, în picturile secolelor XV-XVII, ale lui Bellini, Carpaccio, Tizian, Tintoretto, Veronese.

Cu ocazia celor două săptămîni de petrecute la Veneţia, studenţii, dar şi cadrele didactice au putut să aprofundeze fenomenul cultural în complexitatea sa şi chiar să picteze în „plein air”, în minunatul peisaj veneţian. Aceste locuri, situate la graniţa culturală cu Imperiul Bizantin, păstrează nostalgia vremurilor medievale, sînt depozitare ale capodoperelor Renaşterii şi barocului, ceea ce a făcut ca Veneţia să fie declarată, în 1979, de către UNESCO, patrimoniu al umanităţii.

Referitor la acest proiect de anvergură al Facultăţii de Arte constănţene, rectorul Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Victor Ciupină, a menţionat: „Pentru Universitatea Ovidius înseamnă, înainte de toate, o nouă şansă, foarte importantă, de cunoaştere în Europa şi în lume. În al doilea rînd, a fost o oportunitate pentru studenţi de a veni în contact cu ceea ce s-a întîmplat în fabulosul oraş Veneţia, de a cunoaşte şi alţi tineri care au contribuit la desfăşurarea evenimentului în cele mai bune condiţii. În al treilea rînd, este o şansă pentru viitor, pentru aceşti tineri şi pentru Universitate, de a se face cunoscuţi şi pe linia artei, în cel mai larg şi mai profund înţeles al cuvîntului”. Rectorul Victor Ciupină a ţinut să-i pe felicite pe studenţi pentru modul în care au reprezentat Universitatea „Ovidius” peste hotare, precum şi pe cadrele didactice care i-au îndrumat, considerînd acest eveniment cel mai important succes al universităţii de anul acesta.