Tromboembolismul venos (TEV), manifestat ca tromboză venoasă profundă (TVP) şi embolism pulmonar (EP), este considerat a fi a treia cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară şi cauza a aprox. o jumătate de milion de decese în UE, în fiecare an. Conform estimărilor specialiştilor, cheagurile de sânge venoase ucid anual în Europa mai multe persoane decât cancerul mamar, de prostată, HIV şi accidentele rutiere la un loc. Pe lângă prevalenţa alarmantă, un alt aspect îngrijorător al TEV este diversitatea şi multitudinea grupelor de persoane aflate la risc, fiind o afecţiune comună pacienţilor medicali cu boală acută, chirurgicali, ortopedici, neurologici, celor suferinzi de cancer sau aflaţi în terapie intensivă, precum şi femeilor însărcinate care asociază trombofilie. Riscul absolut de dezvoltare a TEV diferă de la o tipologie de pacienţi la alta, de la 20% la pacienţii cu afecţiuni medicale, la 40% la pacienţii cu intervenţii chirurgicale ginecologice sau urologice majore, până la 80% la cei cu traumatisme majore sau cu leziuni la nivelul măduvei spinării. Plecând de la pericolul reprezentat de TEV în practica medicală curentă şi necesitatea prevenţiei acestuia, prof. dr. Leonida Gherasim, prof. dr. Dinu Antonescu, prof. dr. Dan Tulbure şi prof. dr. Ana Maria Vlădăreanu, au elaborat şi lansat a treia ediţie a Ghidului de profilaxie a tromboembolismului venos. Prevenţia TEV este mai eficace decât tratamentul TEV constituit, de aceea noua ediţie a ghidului, rezultat al experienţei, competenţei şi colaborării unui grup de lucru multidisciplinar, îşi propune să actualizeze principalele probleme pe care le ridică tromboprofilaxia în practica actuală din România.