Atmosferă incendiară şi sute de spectatori în delir la Casa de Cultură a Sindicatelor
Deşi au urcat pe scenă puţin mai tîrziu decît era prevăzut, publicul a aşteptat, răbdător, începerea show-ului. Deschiderea spectacolului a aparţinut trupei “15 grade“, o formaţie de tineri talentaţi, de care se ocupă “Phoenix“. Publicul fără limită de vîrstă prezent la spectacol, “Phoenix“ avînd fani de 15, dar şi de 50 de ani, au gustat din plin rock-ul celor de la “15 grade“, care au “încins“ atmosfera la Casa de Cultură. După aprox. jumătate de oră, pe scenă a păşit mult-aşteptata trupă "Phoenix", care şi-a început recitalul în forţă, cu piesa “Hora“. Aplaudaţi la scenă deschisă, Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Josef Kappl, Günther Reininger şi Ovidiu Lipan au făcut pur şi simplu senzaţie, iar piese ca “Mugur de fluier“, “Mica Ţiganiadă“, “Strunga“ şi “Phoenix“ au ridicat publicul în picioare, fiind cîntate de o parte şi de alta a scenei. “
“Phoenix“ s-a înfiinţat în anul 1962, cu denumirea iniţială de "Sfinţii", o trupă formată din adolescenţi. În anii '60, "Phoenix" a avut un nucleu stabil format din: Covaci, Bordeianu, Bela Kamocsa-bass şi Günther Reininger-claviaturi, alături de care au mai fost Claudiu Rotaru-chitară (acesta avînd inspiraţia de a propune numele "Phoenix") şi Pilu Ştefanovici-baterie, înlocuit de Dorel Vintilă Zaharia. Florin Dumitru, toboşarul de la "Mondial", a participat la înregistrarea discului "Vremuri (Hei, Tramvai!)", primul hit al muzicii pop-rock româneşti care a rezistat ... vremurilor şi a rămas în repertoriu. “Phoenix“ a creat rock în spiritul folclorului românesc vechi. Succesul extraordinar al spectacolului şi al albumului editat de "Electrecord", în 1972, a readus trupa "Phoenix" la statutul de cea mai iubită trupă din ţară. După mai bine de un deceniu de la înfiinţare, în 1973, “Phoenix“ a cîntat pentru prima oară în străinătate, la festivalurile de la Bratislava şi Sopot. Mult mai importante au fost, însă, sutele de concerte din ţară, cu un public în delir, care a primit la fel de bine şi următorul album al grupului, lansat în 1974, "Mugur de fluier". Acest album a marcat şi începutul colaborării extraordinare cu poeţii Şerban Foarţă şi Andrei Ujică, dar a continuat şi cea cu Victor Cîrcu, textul avînd o importanţă foarte mare pentru "Phoenix". Spre sfîrşitul anului 1974, formaţia a ajuns la formula optimă: Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Josef Kappl, Günther Reininger şi Ovidiu Lipan. Cei cinci au început, la o cabană din Munţii Semenic, lucrul la albumul pe care mulţi îl consideră cel mai bun din istoria rock-ului românesc, un dublu LP lansat în 1975, intitulat "Cantafabule".
După ce Nicu Covaci s-a căsătorit cu o olandeză şi a renunţat la cetăţenia română, plecînd din ţară în octombrie 1976, formaţia a trecut printr-o perioadă agitată. Reininger a fost concediat, Ţăndărică a plecat, dar, un mare cîştig l-a constituit cooptarea lui Erlend Krauser - chitară şi vioară, ex-ProMusica. Covaci a revenit în ţară în 1977, l-a readus pe Ovidiu Lipan şi a efectuat un ultim turneu, care s-a încheiat în Constanţa, pe 26 mai. În acelaşi an, Nicu Covaci şi-a scos colegii din ţară, cu tot cu echipament electronic. După Revoluţie, au urmat mai multe turnee în ţară şi străinătate, înregistrări pentru albume noi, dar şi reeditarea unor materiale vechi.