Preşedintele Barack Obama a declarat duminică, într-un interviu difuzat de canalul de televiziune CBS, că trupele americane nu vor intra pe teritoriul Pakistanului. Liderul de la Washington a adăugat însă că, în cazul în care va fi necesar, forţele americane vor continua atacurile aeriene asupra extremiştilor refugiaţi în nord-vestul Pakistanului. Întrebat dacă va trimite trupe pe teren pentru a-i urmări pe extremiştii refugiaţi în Pakistan, preşedintele american a oferit un răspuns negativ. Pentru a nu destabiliza situaţia din Irak, preşedintele american a dat din nou asigurări duminică, pe postul de televiziune CBS, că nu intenţionează să accelereze procesul de retragere a forţelor din Irak. Acesta a apreciat că, deşi Irakul evoluează în direcţia cea bună, are încă nevoie de ajutorul SUA. Cea mai mare parte a trupelor combatante americane urmează să părăsească Irakul pînă la 31 august 2010.

La rîndul său, secretarul Apărării, Robert Gates, a afirmat duminică, într-un interviu difuzat de Fox News, că serviciile de informaţii pakistaneze trebuie să pună capăt legăturilor cu extremiştii, în special cu membrii al-Qaida, refugiaţi în zona de graniţă cu Afganistanul. Şi şeful Statului Major Interarme american, Michael Mullen, declara vineri că membri ai serviciilor pakistaneze susţin miliţiile Taliban şi pe militanţii al-Qaida refugiaţi la graniţa cu Afganistanul. Preşedintele american, care a prezentat vineri noua strategie a SUA pentru Afganistan şi Pakistan, a cerut autorităţilor de la Islamabad să elimine al-Qaida şi pe toţi extremiştii violenţi din interiorul graniţelor, promiţînd în acelaşi timp şi o sporire a ajutorului financiar american. Barack Obama a apreciat că “al-Qaida pregăteşte activ, din refugiile sale din Pakistan, atentate împotriva SUA. Al-Qaida şi aliaţii săi extremişti sînt un cancer, care riscă să distrugă Pakistanul”.

Şi şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, a declarat că va discuta cu reprezentanţii americani despre trimiterea de elemente ale forţei europene de jandarmerie în Afganistan, după ce Italia, Spania şi Franţa au acceptat principiul iniţiativei. Cele patru state, care ar putea contribui cu 300 - 400 de jandarmi, au fost de acord să discute despre o structură a acestei forţe şi să vorbească despre acest subiect cu oficiali americani. Discuţia va avea loc în data de 31 martie la Haga, unde se desfăşoară o conferinţă internaţională pentru Afganistan, cu participarea lui Beranrd Kouchner şi a omologului său american, Hillary Clinton. Franţa a propus ca elementele de jandarmerie să contribuie la pregătirea poliţiei afgane, în afara misiunii EUPol, care va dispune în iunie de 400 de poliţişti. Oficialii de la Paris vor ca jandarmii să fie trimişi pe teren treptat, începînd cu districtele unde a fost deja instaurată securitatea. Trimitea acestei forţe în Afganistan ar reprezenta o concretizare a voinţei afişate de ţările europene privind sporirea acţiunilor civile în zonă şi de susţinere a noii strategii americane împotriva reţelei al-Qaida. La forţa de jandarmerie participă şi Olanda şi România. Formată din elemente de forţe de poliţie cu statut militar, Forţa de Jandarmerie Europeană a fost creată în 2006 de cinci state UE, cărora li s-a alăturat ulterior şi România, şi are drept misiune intervenţii în afara teritoriului UE, în ţări aflate în război sau confruntate cu crize interne grave.