Marea Britanie a pus capăt, vineri, celor şase ani de prezenţă militară în Irak, care au început odată cu invazia condusă în 2003 de SUA, pentru a înlătura regimul lui Saddam Hussein. Potrivit acordului semnat în 2008 de Bagdad şi Londra, ultimii soldaţi britanici, care erau în număr de 46.000 în 2003, au părăsit Irakul, săptămîna aceasta, a declarat, vineri, purtătorul de cuvînt al ambasadei Marii Britanii. Totuşi, Parlamentul irakian nu a reuşit să voteze, înainte de a pleca în vacanţă, în 8 septembrie, un nou acord irakiano-britanic care să permită unui mic contingent de formatori britanici să rămînă să pregătească marina irakiană. Cei o sută de britanici au plecat în Kuwait, pînă la aprobarea Parlamentului. Marea Britanie şi Irakul au semnat, la începutul lunii iunie, un acord ce permite marinarilor britanici din misiunea de antrenare să rămînă în Irak, timp de un an şi jumătate după retragerea completă a trupelor britanice, în 31 iulie. Majoritatea trupelor se aflau în regiunea sudică Basra. Această retragere intervine la o zi după deschiderea anchetei privind participarea britanică la războiul din Irak, cu anunţul că fostul premier Tony Blair, care a implicat Marea Britanie în acest conflict, va fi chemat să depună marturie. În timpul mandatului lui Tony Blair, Marea Britanie a fost un aliat de nădejde al SUA. În şase ani de conflict în Irak, 179 de soldaţi britanici au murit în această ţară.

Oficiali guvernamentali din Irak ar putea fi implicaţi în răpirea a cinci britanici în această ţară, motivul posibil al implicării acestora putînd fi încercarea de a ţine secrete informaţii cu privire la fraude în valoare de mai multe miliarde de dolari. Un fost oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informaţii irakiene şi un actual ministru, care au negociat direct cu răpitorii, au declarat pentru ”The Guardian” că răpirea consultantului Peter Moore şi a celor patru gărzi de corp ale sale, în 2007, nu a fost o simplă acţiune a unei grupări rebele, ci o operaţiune sofisticată, aparent organizată cu ajutor din interior. Martorii la răpire au declarat, de asemenea, că au fost avertizaţi de către superiorii lor să păstreze tăcerea. ”The Guardian” dezvăluie, de asemenea, că un al şaselea occidental, care lucra împreună cu Moore la vremea răpirii, a acţionat ca şi cum ar fi evitat să fie răpit, ascunzîndu-se într-o toaletă de la Ministerul irakian al Finanţelor, unde s-a petrecut răpirea. Cotidianul susţine, de asemenea, că în investigaţia sa a adunat dovezi potrivit cărora unul dintre motivele esenţiale ale răpirii ar putea fi natura muncii ostaticilor, care consta în lupta împotriva corupţiei masive din cadrul Guvernului. Moore a fost angajat să implementeze un nou sistem informatic ce ar fi permis urmărirea traseului unor fonduri din domeniul petrolier şi din ajutoarele internaţionale prin intermediul Ministerului irakian al Finanţelor. Sistemul Informatic de Management Financiar al Irakului era aproape complet şi urma să fie lansat online la momentul răpirii.

Baie de sînge la Bagdad

Cel puţin 27 de persoane au murit, iar alte cîteva zeci au fost rănite, după mai multe atentate care au vizat, vineri, moschei şiite din Bagdad. Cel puţin 55 de persoane au fost rănite în atentatele simultane care au vizat locaşuri de cult irakiene, chiar în momentul rugăciunilor comune săptămînale. Cel puţin 21 de persoane au fost ucise şi 35 rănite în explozia unei bombe în faţa moscheii al-Shurufi, situată în nord-estul Bagdadului. Moscheea este frecventată de simpatizanţi ai liderului şiit Moqtada al-Sadr. Alte două bombe au explodat în momentul în care credincioşii ieşeau din moscheea Rasul al-Azam, situată în suburbia Jisr Diyala. Patru persoane au murit şi şapte au fost rănite în aceste atacuri. În cartierul Zaafarniyah, situat în sudul capitalei, o persoană a fost ucisă şi şase rănite după explozia unei bombe.