Trupele NATO din Kosovo vor răspunde cu “mijloace adecvate” dacă se vor confrunta cu arme letale în timpul protestelor etnicilor sîrbi. Jean-Luc Cotard, purtătorul de cuvînt al KFOR, a respins acuzaţiile de brutalitate aduse de premierul naţionalist Vojislav Kostunica după incidentele violente care au avut loc pe 17 martie la Kosovka Mitrovica.

Avertismentul a venit la scurt timp după ce s-a aflat în presă că serviciile secrete ale forţei ONU în Kosovo (MINUK) au descoperit în acest teritoriu zece birouri ale Ministerului sîrb de Interne. Surse neidentificate din cadrul MINUK precizează că dintre cele zece birouri, opt se află în nordul provinciei, iar trei dintre acestea în oraşul divizat Kosovska Mitrovica. Documentul arată că Ministerul sîrb de Interne are propriile secţii de poliţie în Kosovo. BIA (serviciile secrete sîrbe) şi UBPOK (Direcţia pentru combaterea crimei organizate) îşi defăşoară activitatea într-o astfel de secţie. O altă secţie de poliţie aparţinînd Ministerului de Interne sîrb, unde activează BIA, se află la Zvecan, la fel şi un imobil separat pentru afaceri administrative ale serviciilor secrete sîrbe. Mai există filiale şi în localităţile Socanica, Lesak şi Leposavic. Potrivit informaţiilor obţinute de MINUK, alte două birouri Ministerului sîrb de Interne se află la Graceanica. Autorităţile de la Belgrad au stabilit şi tribunale paralele în Kosovo.

O declaraţie care va suscita reacţii în comunitatea sîrbă din Kosovo a venit din partea fostul premier rus Evgheni Primakov. Acesta a declarat că sîrbii din regiunile sudice ale teritoriului Kosovo ar trebui să migreze spre nord, pentru a se uni cu Serbia. “Cred că cea mai bună soluţie ar fi în prezent ca sîrbii să migreze din regiunile sudice în nord, mai aproape de Serbia şi ulterior să se alăture acestei ţări. Ştiu că aş putea fi criticat pentru că am spus acest lucru, însă cred că ar putea fi o soluţie pentru această problemă”, a declarat fostul ministru rus al Afacerilor Externe, citat de cotidianul “Vecernje Novosti”. Evgheni Primakov a declarat că este pentru prima dată în istorie cînd o regiune autonomă a avut permisiunea de a se separa şi a apreciat că nu este în interesul SUA să sprijine separatiştii albanezi din alte regiuni, pînă cînd problema independenţei Kosovo nu va fi reglementată. “În cazul în care Kosovo va fi recunoscut şi va deveni membru ONU, SUA ar putea să nu vrea să oprească alte regiuni de la adoptarea unei direcţii similare. Deocamdată, nu cred că vor sprijini separatiştii albanezi din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, a declarat fostul ministru rus.

Considerată următoarea pe lista destrămrii statale, Fosta Republică Iuglsavă a Macedoniei trebuie să înregistreze cît mai rapid progrese pentru a soluţiona diferendul cu Grecia privind titulatura sa oficială. Mediatorul ONU Matthew Nimetz a declarat că a făcut o nouă propunere celor două părţi, fără să dezvăluie natura acestei propuneri, arătînd doar că este vorba despre o soluţie de compromis. Nu s-a stabilit însă un termen-limită pentru luarea unei decizii. Cele două părţi au o dispută privind denumirea Macedoniei, o ipotecă în vederea deschiderii negocierilor de aderare a fostei repiblici iugoslave la NATO în cadrul summit-ului de la Bucureşti, între 2 şi 4 aprilie. Grecia a declarat că va folosi dreptul de veto faţă de deschiderea negocierilor dacă autorităţile de la Skopje refuză un compromis asupra numelui său. Macedonia a fost adminsă în ONU în 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). Grecia, care blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a ţării sub acest nume, apreciind că acesta face parte din patrimoniul său istoric naţional şi intenţionează să se folosească de NATO pentru a obţine cîştig de cauză. Pentru a ieşi din impas, emisarul ONU a propus autorităţilor de la Skopje la 20 februarie un nume dublu, unul folosit pe plan intern şi în relaţiile bilaterale cu anumite state, iar celălalt pe plan internaţional şi pe paşapoartele cetăţenilor săi.