O avocată din echipa de apărători ai fostului dictator irakian Saddam Hussein, Bushra al-Khalil, a declarat cotidianului saudit "Al-Watan" că va da în judecată autorităţile irakiene la Curtea Internaţională de Justiţie pentru că doi inamici personali ai fostului dictator, Abdel Aziz al-Hakim şi Moqtada al-Sadr, au primit permisiunea de a lua parte la execuţie şi pentru că, potrivit unor informaţii, ar fi fost comise abuzuri asupra cadavrului fostului lider. Aceasta a precizat că va cere instanţei să autorizeze deshumarea lui Saddam Hussein şi autopsierea cadavrului pentru a identifica urme ale abuzurilor comise asupra lui. Clanul şiit al-Hakim l-a acuzat pe Saddam Hussein că a ordonat executarea a sute de lideri şiiţi de opoziţie, în timp ce Moqtada al-Sadr îl învinovăţea pe fostul dictator că i-a ucis tatăl.

Există însă informaţii potrivit cărora demersul avocaţilor lui Saddam Hussein este menit să amîne execuţia fratelui său şi a fostului preşedinte al Tribunalului Revoluţionar Irakian. Avocaţii au expediat o cerere Pentagonului în care cer ca Barzan al-Tikriti şi Awad Hamed al-Bandar să nu fie predaţi autorităţilor irakiene pînă la finalizarea anchetei asupra execuţiei lui Saddam. Aceştia, condamnaţi pentru crime împotriva umanităţii în legătură cu incidentele din anii '80 de la Dujail, au crezut că ordinul de a-şi scrie testamentul însemna că execuţia lor era iminentă. Cei doi le-au povestit avocaţilor lor că au fost treziţi în dimineaţa execuţiei lui Saddam, mutaţi într-un birou din centrul de detenţie şi puşi să-şi scrie testamentul. Avocaţii au precizat că foştii oficiali au fost surprinşi că nu au fost spînzuraţi, deşi ei nu ştiau atunci că Saddam fusese executat.

Armata americană din Irak a confiscat cărţile fostului dictator, însemnările şi poeziile scrise de acesta în închisoare pentru a le descifra înainte de a le preda avocaţilor săi. Saddam Hussein a scris mai multe cărţi şi numeroase poezii în timpul vieţii.

Totodată, luni a fost reluat procesul în care fostul lider irakian este judecat pentru genocid împotriva kurzilor. La nouă zile după ce principalul acuzat a fost executat, vărul dictatorului, Hassan al-Majeed, poreclit "Ali Chimicul" şi alţi şase oficiali din cadrul Partidului Baas au fost chemaţi, din nou, în faţa instanţei pentru o nouă audiere în procesul privind genocidul împotriva kurzilor din nord, comis în anul 1988.

Mulţi kurzi regretă faptul că fostul lider irakian nu mai poate fi judecat pentru rolul pe care l-a avut în campania Anfal împotriva lor, datorită procesului anterior în care acesta a fost acuzat de crime împotriva umanităţii comise asupra şiiţilor, însă se speră ca ceilalţi inculpaţi să fie executaţi. Saddam Hussein a menţionat folosirea armei chimice împotriva kurzilor din nordul Irakului, într-o înregistrare audio prezentată de acuzare în cadrul procesului. "Îmi voi asuma responsabilitatea de a utiliza arma chimică. Nimeni nu poate decide cu privire la un atac chimic fără autorizarea mea", a declarat fostul dictator. Campaniile militare Anfal s-au soldat cu moartea a circa 180.000 de kurzi în Irak în perioada 1987-1988.

Reacţia premierului irakian dezavuată

Organizaţia Human Rights Watch a cerut, luni, Guvernului irakian să suspende imediat punerea în aplicare a condamnărilor la moarte şi a denunţat atitudinea premierului Nuri al-Maliki în faţa criticilor internaţionale, după spînzurarea fostului dictator. Premierul irakian a reacţionat virulent în faţa criticilor internaţionale privind această "problemă internă care priveşte doar poporul irakian" şi a criticat organizaţiile pentru protecţia drepturilor omului care au păstrat tăcerea în timpul atrocităţilor comise de regimul lui Saddam Hussein. Comentînd aceste acuzaţii, organizaţia a amintit că "Partidul Baas, aflat la putere în timpul lui Saddam Hussein, făcea declaraţii comparabile pentru a încerca să respingă criticile privind oribilele încălcări ale drepturilor omului".

George W. Bush îşi va dezvălui strategia, mîine

Preşedintele american va da publicităţii, miercuri, noua strategie privind Irakul. Casa Albă a cerut posturilor de televiziune să difuzeze în direct discursul. Preşedintele Bush lucrează la ultimele detalii ale strategiei, despre care o serie de oficiali au afirmat că ar putea include o sporire a efectivelor americane din Irak, cu aproximativ 20.000 de militari. Noua strategie include şi o serie de obiective impuse Guvernului irakian în ceea ce priveşte combaterea violenţelor interconfesionale şi stabilizarea ţării, între care creşterea nivelului de implicare a sunniţilor în politică şi adoptarea unei decizii finale privind distribuirea la nivelul populaţiei a veniturilor înregistrate din exportul petrolului. Totodată, noua strategie prevede inclusiv suplimentarea trupelor americane din Irak cu pînă la 20.000 de militari.

Generalul american Raymond Odierno, care a preluat, în luna decembrie, comanda asupra forţelor multinaţionale din Irak, recunoaşte că situaţia din această ţară este dificilă şi apreciază că oprirea insurgenţei este principala prioritate. Acesta revine la Bagdad cu cea mai dificilă misiune a armatei americane, aceea de a stopa insurgenţa şi de a ajuta trupele irakiene să preia controlul asupra securităţii ţării. Generalul Odierno şi-a asumat anterior comanda trupelor coaliţiei din nordul Irakului. Absolvent a două masterate, în inginerie nucleară şi în securitate naţională şi strategie, licenţiat al Army War College, cariera generalului american este una de succes, acesta participînd inclusiv la un turneu diplomatic de 18 luni împreună cu secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, în cursul căruia s-a întîlnit cu numeroşi lideri politici.

Generalul Odierno consideră că trei aspecte sînt esenţiale pentru stabilizarea situaţiei din Irak. Primul factor, în opinia sa, este economia. Generalul apreciază că în condiţiile în care vor exista mai mulţi bani şi locuri de muncă, violenţa va scădea. În al doilea rînd, guvernul Irakului trebuie să propună o politică în privinţa miliţiilor, deoarece circa 20% dintre acestea se află în afara legii. Generalul a subliniat şi nevoia ca poporul irakian să aibă încredere în forţele de securitate.

Violenţele nu încetează

Persoane înarmate au atacat un autobuz care transporta muncitori irakieni dintr-un cartier musulman şiit din Bagdad către aeroportul din capitala irakiană, provocînd moartea a 15 persoane şi rănirea altor 15. Atacul a fost comis într-un cartier sunnit din vestul Bagdadului. Ministerul Transporturilor, care controlează aeroportul, este condus de susţinători ai clericului şiit Moqtada al-Sadr. Aducerea la îndeplinire a obiectivelor americane în Irak ar putea dura trei ani, dar un guvern irakian tot mai independent ar putea modifica rolul Statelor Unite în circa un an. Comandanţii americani au declarat că speră să definitiveze transferul de putere către forţele irakiene în toate cele 18 provincii ale ţării pînă la toamnă, Statele Unite păstrîndu-şi doar un rol de sprijin.

Peste 17.000 de civili şi ofiţeri de poliţie au fost ucişi în incidentele armate comise în Irak în al doilea semestru al anului 2006, relevă statisticile Ministerului irakian al Sănătăţii. Intensificarea violenţelor interconfesionale intervine după atacul din februarie la mausoleul şiit din oraşul irakian Samara. În primele şase luni ale anului trecut, în Irak au fost ucişi 5.640 de civili şi membri ai forţelor de securitate. Un oficial din cadrul Ministerului de Interne a precizat însă că numărul victimelor s-a triplat în a doua jumătate a anului, atingînd cifra de 17.310 morţi.

Cele mai multe incidente violente au avut loc în Bagdad, unde Statele Unite intenţionează să sporească numărul efectivelor militare. În statisticile Ministerului de Interne pe întreg anul 2006 figurează 22.950 de victime, deşi Guvernul irakian anunţase la 1 ianuarie că numărul total al victimelor era de 13.896. În raportul din noiembrie, Naţiunile Unite apreciau că în primele zece luni ale anului muriseră 28.000 de civili irakieni sau membri ai forţelor de securitate. Ministerul irakian al Sănătăţii a refuzat să confirme bilanţul anunţat de Ministerul de Interne.