Tsunamiul datoriilor suverane a lovit România

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Bursa, la pământ; leul, în cădere liberă

Tsunamiul datoriilor suverane a lovit România

Economie 06 August 2011 / 00:00 617 accesări

NOU MAXIM ISTORIC PENTRU FRANC. Şoc pe piaţa valutară - paritatea leu/franc elveţian a crescut vineri cu 9,59 bani, până la un nou maxim istoric, de 3,9130 lei/franc, pe fondul prăbuşirii burselor din întreaga lume şi temerilor investitorilor legate de izbucnirea unei noi crize. Leul s-a depreciat şi în faţa euro, cu 1,83 bani, la 4,2419 lei/euro, dar şi în faţa dolarului, cu 2,89 bani, la 3,0005 lei/dolar. De la începutul anului, cursul leu/franc a crescut cu 14,2%, de la 3,4242 la 3,9130. Deprecierea monedei naţionale este în linie cu valutele ţărilor vecine, care au afişat corecţii de peste 1%, după ce bursele din SUA şi Asia s-au prăbuşit cu 5%, joi, din cauza posibilei extinderi a crizei datoriilor suverane în Spania şi Italia. Bursa de la Bucureşti a închis pe roşu şedinţa de vineri, în scădere cu peste 6%, un minim al ultimului an, indicele general BET-C coborând la cel mai redus nivel din noiembrie 2010. În şedinţa precedentă, titlurile Fondului Proprietatea au atins minimul de la listare. Situaţia a fost la fel de gravă şi la case mai mari. Astfel, bursele din SUA şi Asia au reacţionat imediat la problemele din Italia şi Spania, afişând corecţii din ultimele zece şedinţe. „Mai este loc de corecţie. Nu cred că este vorba încă de exagerare. Cel mai probabil, mulţi dintre investitori se gândesc că ceea ce se întâmplă acum nu este decât vârful iceberg-ului. Prin urmare, orice element de afară, care induce teamă pe pieţele financiare, se va transpune automat şi la noi”, consideră brokerul Adrian Bărbulescu.

SUA, CAPUL RĂUTĂŢILOR. De altfel, analiştii economici sunt de părere că scăderea bursei româneşti nu are nicio legătură cu economia naţională şi spun că ţara noastră nu este decât o „victimă colaterală a situaţiei din SUA şi Europa”. „Există tensiuni în pieţele financiare internaţionale, există temeri că economia Statelor Unite va reintra în recesiune şi, după părerea mea, aceste temeri sunt justificate, pentru că indicatorii economici din ultima perioadă din SUA au fost nu slabi, ci foarte slabi”, susţine economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. Potrivit spuselor sale, presiunile ar putea continua, deci nu este exclus să mai vedem scăderi. „Suntem o victimă colaterală a unui sentiment internaţional foarte prost”, a conchis Dumitru. De aceeaşi părere este şi fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu, care spune că România nu îşi permite niciun populism în momentul de faţă. „Corecţiile de pe bursă sunt inevitabile, pentru că, la ultima reuniune a liderilor europeni, nu s-a reuşit străpungerea blocajului din modul de abordare a datoriilor suverane”. Pe de altă parte, economistul şef al BCR, Lucian Anghel, susţine că reacţia pieţei a fost exagerată, „din moment ce au fost luate măsurile necesare în SUA”, dar precizează că tensiunile ar putea fi provocate de informaţii care nu au fost făcute publice.

Cod roşu de recesiune mondială

Economia globală se îndreaptă cu paşi rapizi spre o noua recesiune economică, mai precis spre revenirea aceleiaşi recesiuni în care ne aflăm de aproape trei ani, a declarat analistul economic Ionel Blănculescu. „Coroborând situaţia dezastruoasă a datoriei publice din unele ţări ale Uniunii Europene, precum Grecia, Portugalia, Italia, Irlanda, Spania şi mai nou Cipru, cu situaţia financiară fără precedent din SUA, putem aprecia că economia globală se îndreaptă cu paşi rapizi spre o nouă recesiune economică, mai precis şi corect spre revenirea aceleiaşi recesiuni în care ne aflăm de aproape trei ani, din care de fapt nu am ieşit decât în registrele şi evidenţele pe hârtie, şi nu în realitate”, a declarat Blănculescu, care consideră că evaluările multor specialişti din SUA, UE şi România privind sfârşitul crizei americane, odată cu aprobarea creşterii gradului de îndatorare publică a SUA peste nivelul PIB, sunt eronate. (P.N.)



12