„Despre oameni şi melci”, al doilea lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, este o provocare şi pentru cineast, şi pentru spectator. Este o comedie despre societatea anilor `90, în plină dezintegrare şi cum a fost afectată viaţa de familie şi sexualitatea, redând rebeliunea faţă de ordinea stabilită arbitrar în vremuri când exista încă inocenţă şi încredere în schimbări. Filmul lui Tudor Giurgiu are un ton iertător, dialogurile nu sunt agresive, iar personajele, deşi groteşti, ne sunt apropiate şi stârnesc melancolie. Tudor Giurgiu se remarcă prin generozitatea acordată actorilor care îşi pot explora în profunzime personajele. Dorel Vişan şi Andi Vasluianu reuşesc personaje remarcabile, în timp ce Monica Bîrlădeanu face un rol de atmosferă, care vor rămâne în memoria colectivă mai ales că filmul are priză la public.

Reporter (Rep.): Ştiu că vă doreaţi să realizaţi o comedie, dar credeţi că oamenii sunt destul de detaşaţi încât să poată râde? Cum vi s-a părut reacţia spectatorilor?

Tudor Giurgiu (T.G.): E o comedie, dar cu suficiente accente de dramă şi de râsu’-plânsu’. Este o poveste care îţi lasă un nod în gât, ceea ce nu este neapărat comedia populară prin excelenţă. Cei care se aşteaptă să vadă o comedie aşa cum s-au obişnuit probabil la TV, cu umor gros, s-ar putea să mă amendeze şi să spună: „Ce-i cu comedia asta?! Ne-a dat, totuşi, şi lucruri de gândit”. Nu-i o confuzie de genuri. Îmi place comedia care se îmbină cu elementele dramatice, să povesteşti cu tandreţe şi cu umor şi cu ironie o revenire la anii `90. Este tipul de film pe care eu mi-l doream. Sper să-l guste şi alţii.

Rep.: Cum i-aţi îndemna pe spectatori să vină să vadă filmul?

T. G.: Nu am alt îndemn decât nevoia de a-şi redescoperi plăcerea de a vedea film românesc pe care să nu-l mai asocieze neapărat cu filme triste, „mizerabiliste”, filme despre o realitate pe care oricum o vedem, o ştim. Acestea sunt, în general, reproşurile adresate filmului românesc. Ba că e lung, ba că e trist, ba că e gri, ba că e plicticos, ba că e cu oameni urâţi. Eu am încercat să propun un tip de divertisment care să poată fi savurat seara de către o familie cu copii de peste 12 ani. Până acum, mulţi mi-au spus că nu le pare rău de banii pe care i-au dat pentru bilet, pentru că au văzut o poveste fermecătoare, cu actori foarte buni. Continui să mă minunez cât de... mare este Dorel Vişan şi este o ocazie unică de a-l vedea într-o formă bună. Apoi şi Andi Vasluianu şi Monica Bîrlădeanu... Trebuie să ne iubim actorii!