Un grup de cercetători americani a demontat mitul că tulburările de memorie constituie cel mai important simptom în diagnosticarea maladiei Alzheimer. În fapt, acestea sînt precedate de alte simptome, precum degradarea capacităţii de orientare în spaţiu. Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Kansas, a demonstrat că şi degradarea altor capacităţi şi aptitudini mintale ar putea să semnaleze apariţia maladiei Alzheimer cu mulţi ani înainte de diagnosticarea ei. Capacitatea de orientare în spaţiu, ce presupune, de exemplu, interpretarea unei hărţi, sau capacitatea de a rezolva un cub al lui Rubik par să fie primele aptitudini mintale care sînt afectate.

Noul studiu ar putea să îi ajute pe medici să identifice prezenţa maladiei Alzheimer în stadiile ei incipiente şi să descopere viitoare tratamente eficiente. Pe de altă parte, medicamentele actuale pot avea un impact semnificativ dacă sînt administrate în fazele incipiente ale maladiei. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 444 de persoane, dintre care 134 s-au îmbolnăvit de demenţă. Participanţii au fost supuşi unei serii de teste de evaluare a aptitudinilor mintale, iar acestea le-au permis cercetătorilor să alcătuiască un model computerizat al felului în care aceste aptitudini s-au degradat înainte de diagnosticarea demenţei. Rezultatele testelor au demonstrat că aptitudinile vizuale şi spaţiale, necesare pentru perceperea distanţei dintre obiecte, au început să scadă cu trei ani înainte de diagnosticarea maladiei. Un declin general al abilităţilor mintale s-a constatat în anul imediat următor evaluării. Cu toate acestea, un declin al memoriei nu s-a înregistrat decît cu un an înainte de diagnosticul clinic.

Oamenii de ştiinţă consideră că în Marea Britanie aproximativ 700.000 de persoane suferă de demenţă, iar numărul acestora va creşte tot mai mult în viitor, pe măsură ce populaţia îmbătrîneşte.