„Tun” bancar de un milion de lei pedepsit cu ani grei de închisoare

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

„Tun” bancar de un milion de lei pedepsit cu ani grei de închisoare

Eveniment 21 Februarie 2011 / 00:00 4060 accesări

După trei ani de judecată, Tribunalul Constanţa a dat verdictul în dosarul în care şase bărbaţi au fost acuzaţi că au obţinut mai multe credite bancare folosindu-se de documente falsificate. Iniţial, suspecţii au fost arestaţi însă, pe parcursul procesului, instanţa i-a pus în libertate. La scurt timp de la ieşirea din arest, doi dintre ei şi-au schimbat numele de familie. Ion Ivănescu (fost Ciolan) şi Mihai Narcis Negoiţă au fost condamnaţi la câte zece ani de închisoare fiecare, Remus Cornel Cojocaru (fost Buştiuc), Matanie Ciprian Mihai şi Denis Mutalîp, la câte şapte ani de detenţie şi Stelică Chiosea, la opt ani de închisoare. Acuzaţiile aduse de procurori au fost înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, toate în formă continuată. În plus, ei vor trebui să restituie prejudiciul de peste 150 de mii de euro, circa 32 de mii de franci elveţieni şi peste 880 de mii de lei cauzat mai multor bănci din Constanţa. Conform actului de inculpare, cei şase au racolat, prin intermediari, peste 25 de persoane pe care le-au convins să obţină credite bancare folosindu-se de adeverinţe de credit, cărţi de muncă şi contracte de muncă falsificate. După ce obţineau creditele, persoanele racolate returnau membrilor grupării 95% din banii pe care-i luau de la bancă. Mai mult decât atât, pentru a-şi convinge victimele, cei şase le promiteau că le vor plăti toate ratele bancare.

• CONVORBIRI INTERCEPTATE • Cazul a intrat în atenţia poliţiştilor la sfîrşitul anului 2006, când mai multe persoane au depus plângeri reclamând faptul că au fost racolate de persoane necunoscute şi că au fost convinse să obţină credite de la diferite sucursale bancare din Constanţa. Pe baza informaţiilor obţinute de la păgubiţi, anchetatorii au solicitat mai multor instituţii bancare date referitoare la o serie de dosare de creditare considerate suspecte. În urma verificărilor, s-a constatat că toate dosarele vizate conţineau adeverinţe de salarizare, cărţi de muncă şi contracte de muncă înregistrate pe numele a 25 de societăţi comerciale. După ce i-au contactat pe administratorii respectivelor firme, poliţiştii au aflat că niciuna dintre persoanele care au obţinut creditele bancare suspecte nu era angajată a acestor societăţi. Poliţiştii spun că ancheta a decurs cu dificultate în prima fază, întrucât a fost dificilă identificarea persoanelor care stăteau în spatele celor care obţineau creditele bancare. La jumătatea anului 2007, oamenii legii au reuşit să-i identifice pe primii doi membri ai grupării: Cornel Remus Buştiuc, zis „Bebe”, de 30 ani, şi Stelică Chiosea, zis „Mache”, de 35 ani, ambii din Constanţa. Cei doi au intrat în atenţia ofiţerilor Serviciului Independent de Informaţii şi Protecţie Internă, care, timp de două luni, au interceptat convorbirile telefonice ale celor doi. Pe baza informaţiilor obţinute, oamenii legii au reuşit să-i identifice pe toţi membrii reţelei.

• CREDITE BANCARE OBŢINUTE CU ACTE FALSE • Poliţiştii spun că, alături de cei doi, din grupare mai făceau parte Ion Ciolan, de 31 ani, din Constanţa, Narcis Mihai Hegoiţă, zis „Grasu”, de 37 ani, din 23 August, Denis Mutalîp, de 30 ani, din Constanţa, şi Ciprian Mătănie Mihai, de 33 ani, tot din Constanţa. În octombrie 2007, anchetatorii au efectuat mai multe descinderi la locuinţele suspecţilor. Astfel, în imobilul de pe strada Ion Ursu nr. 48, aparţinînd Laurei Cojocaru, pe atunci concubina lui Cornel Remus Buştiuc, poliţiştii au descoperit un birou cu tehnică de calcul, precum şi trei posturi telefonice folosite la contactarea unităţilor bancare. Poliţiştii spun că apelurile telefonice erau deviate de pe cele trei linii pe telefonul mobil a lui Mihai Negoiţă, care făcea confirmările ofiţerilor de credit de la băncile unde grupul îşi plasa victimele. Pe lângă acestea, au fost găsite mai multe contracte individuale de muncă, ştampile ITM şi cărţi de muncă falsificate pe numele mai multor persoane care erau folosite ca „săgeţi” pentru obţinerea de credite bancare. De asemenea, în apartamentului lui Stelică Chiosea, poliţiştii au găsit documente de credit falsificate, înregistrate la sucursalele Bancpost şi Piraeus Bank. Oamenii legii au stabilit că acela care se ocupa de racolarea săgeţilor şi de falsificarea documentelor folosite la obţinerea creditelor era Ion Ciolan. În plus, ofiţerii au stabilit că Ion Ciolan racolase mai mulţi funcţionari din cadrul BCR, Agenţiile Mangalia şi Neptun, precum şi Raiffeisen Bank Mangalia cu ajutorul cărora obţinuse mai uşor creditele pentru persoanele racolate. Oamenii legii au stabilit că al cincilea membru al reţelei, Denis Mutalîp, era omul de legătură cu un consilier financiar bancar cu ajutorul căruia a plasat mai multe persoane la Bancpost şi Piraeus Bank pentru obţinerea de credite. Ultimul membru al reţelei, Ciprian Mătănie Mihai, falsifica cu ajutorul tehnicii de calcul documentele în apartamentul lui Negoiţă.



12