Trecerea unităţilor sanitare în subordinea autorităţilor locale a fost apreciată de primari, dar în acelaşi timp contestată, din cauza faptului că Ministerul Sănătăţii nu a indicat şi sursele de finanţare pentru întreţinerea acestora. Pentru multe dintre autorităţile locale, preluarea spitalelor a însemnat o împovărare a bugetului local. În aceste condiţii, multe oraşe cu bugete mici au fost nevoite fie să renunţe la administrarea unităţilor sanitare, fie să găsească soluţii pentru menţinerea lor în funcţiune. La Hârşova, Primăria a decis includerea Spitalului Orăşenesc într-un proiect de reabilitare termică. ”Bani la buget nu avem pentru a face investiţii, aşa că am decis împreună cu consilierii locali să includem spitalul în programul Ministerului Mediului de înlocuire a sistemului de încălzire. Este vorba despre programul ”Casa verde”, care, odată implementat, va reduce cheltuielile cu întreţinerea cu peste 20%. Avem pentru acest proiect şi sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, care ne-a susţinut în mai multe proiecte derulate la nivelul oraşului Hârşova. În prezent ne pregătim să montăm în curtea unităţii sanitare o turbină eoliană cu o capacitate de 50 de kilowaţi pe oră, care asigură cea mai mare parte a energiei electrice pentru spital. Tot în această perioadă montăm panourile solare şi pompele geotermale atât la spital, cât şi la grădiniţă şi cămin”, a declarat primarul oraşului, Tudor Nădrag. El a precizat că sistemul normal de încălzire va fi înlocuit cu unul nou, ce foloseşte energii neconvenţionale. ”Încercăm, tot prin programul ”Casa verde”, să înlocuim sistemele de încăzire şi în alte instituţii publice din oraş. Eu sper că vom primi finanţarea pentru toate aceste proiecte, urmând ca banii economisiţi prin implementarea acestor proiecte să îi folosim pentru locuitorii oraşului în diferite programe, fie de reabilitare a infrastructurii, fie sociale”, a spus Nădrag.