Ministrul german al Afacerilor Europene, Michael Roth, a avertizat că ”Turcia va avea de parcurs un drum lung și dificil până la obținerea liberalizării regimului vizelor pentru UE, iar perspectivele pe termen scurt nu sunt încurajatoare”. Michael Roth a declarat că de la bun început a fost clar precizat că acordul privind imigrația dintre UE și Turcia stipulează îndeplinirea a 72 de criterii, înainte ca cetățenii turci să poată primi dreptul la călătorie fără viză pe teritoriul UE. Roth a mai spus că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Turcia, care rămâne un partener important, având în vedere criza refugiaților, precum și ca urmare a prezenței în Germania a peste trei milioane de persoane de origine turcă. Și ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că este important ca Berlinul să continue colaborarea cu președintele turc, Tayyip Erdogan, pentru a asigura ajutorul acestuia în rezolvarea crizei refugiaților. ”Personal, nu-mi place deloc ce face Erdogan, dar nu sunt de acord că ar trebui să punem punct cooperării cu el”, a declarat Schaeuble la un eveniment organizat în orașul german Rostock. ”Este în interesul nostru să continuăm să lucrăm împreună”, a adăugat ministrul german.

Recent, postul german ARD a publicat o parte dintr-un raport guvernamental confidențial, care ar arăta că administraţia Recep Tayyip Erdogan oferă susţinere organizaţiilor islamiste din Orientul Mijlociu, inclusiv din Siria. Documentul evocă afinitatea ideologică a regimului Erdogan şi a formaţiunii de guvernământ de la Ankara, Partidul pentru Dreptate şi Dezvoltare (AKP), cu mişcarea egipteană Fraţii Musulmani, cu organizaţia islamistă Hamas, care deţine controlul asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza, şi cu grupuri islamiste ale opoziţiei din Siria. UE consideră filiala militară a Hamas, Brigăzile Ezzedin al-Qassam, drept organizaţie teroristă. Dezvăluirile riscă să amplifice tensiunile dintre administraţia de la Ankara şi UE. Miercuri, Guvernul Turciei a denunţat ”mentalitatea necinstită a Germaniei”, ca reacţie la raportul difuzat de postul ARD.

Autoritățile turce au emis, miercuri, două decrete prin care au fost demiși alți peste 2.000 de ofițeri de poliție și sute de membri ai forțelor armate și ai autorității pentru tehnologia de comunicații BTK, ca parte a măsurilor implementate în urma loviturii de stat. Persoanele demise sunt suspectate că ar fi avut legături cu organizația clericului musulman Fethullah Gulen, acesta fiind acuzat că ar fi orchestrat lovitura de stat eșuată din data de 15 iulie, lucru negat de Gulen. Decretele, publicate în „Monitorul Oficial al Turciei“, includ, de asemenea, o decizie de a închide autoritatea în domeniul telecomunicațiilor, dar și o altă decizie prin care președintele primește dreptul să-l numească pe șeful forțelor armate. În urma loviturii de stat au fost reținute peste 35.000 de persoane, dintre care 17.000 au fost plasate sub arest, iar alte zeci de mii de persoane au fost suspendate în cadrul unui amplu proces de epurare a sistemelor de justiție, ordine, educație și militar din Turcia.