Visul lui Putin pentru Rusia Mare este visul lui Erdogan... în amintirea Imperiului Otoman. Măreția acestuia l-a marcat pe liderul turc, făcându-l să se îndrepte cu pași repezi spre... Evul Mediu. Miercuri noapte, Erdogan a decretat trei luni de stare de urgență, joi a suspendat Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, netezind calea spre pedeapsa capitală și... visul cu măreția, că de coșmarul cu decăderea a uitat. Din păcate, Erdogan a ales să bată Occidentul cu armele lui, optând pentru o stare de urgență după... modelul francez și amenințând cu pedeapsa cu moartea, aplicată încă în SUA. Din toate ”lecțiile” Occidentului, Turcia le-a ales pe cele mai ”bune”, mai ales că Francois Hollande a decretat stare de urgență în Franța după atentatele de la Paris, din noiembrie, și, pentru că nu a avut niciun efect, a prelungit-o după atentatul de la Nisa, din 14 iulie. E răspunsul... coerent al unui lider neputincios în fața violenței teroriste. Cât despre pedeapsa cu moartea aplicată în SUA, asta nu împiedică oamenii să se omoare între ei, nu doar în SUA, ci în toată lumea. Ca un suflu de aer nou, dar foarte rarefiat vine reapropierea lui Erdogan de Putin, al cărei apogeu se va consuma la începutul lunii august, când cei doi se vor întâlni în carne și oase. De altfel, Turcia a anunțat că se aliază cu Iranul și Rusia pentru restabilirea păcii regionale, deci, nimic nou.
Turcia a dispus joi suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, ca o primă consecință a decretării stării de urgență pe termen de trei luni, anunțată în noaptea de miercuri spre joi, informează ziarul ”Hurriyet”. ”Turcia va suspenda temporar implementarea obligaţiilor care decurg din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, în conformitate cu decretarea stării de urgenţă; drepturile şi libertăţile fundamentale nu vor fi afectate în această perioadă. Şi Franţa a decretat starea de urgenţă; şi Franţa a suspendat Articolul 15 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului”, a declarat vicepremierul turc, Numan Kurtulmuş, adăugând că decretarea stării de urgenţă nu intră în contradicţie cu prevederile Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a dispus miercuri seară instituirea stării de urgenţă în Turcia, la nivel naţional, timp de cel puţin trei luni, în cadrul măsurilor luate după tentativa de lovitură de stat. "Obiectivul instaurării stării de urgenţă este de a lua în mod rapid şi eficient măsurile necesare pentru a elimina ameninţările la adresa democraţiei în ţara noastră, la adresa statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor turci", a declarat Recep Erdogan.
Preşedintele Turciei a făcut acest anunţ după reuniunile cu membrii Guvernului şi cu cei ai Consiliului pentru Siguranţa Naţională, primele organizate după tentativa de lovitură de stat soldată cu peste 250 de morţi. Starea de urgenţă este prevăzută în Articolul 120 al Constituţiei Turciei.
"Această măsură este necesară pentru adoptarea unor măsuri rapide" împotriva mişcării clericului Fehtullah Gülen, în scopul "eliminării acestei ameninţări la adresa democraţiei", a subliniat Erdogan.
"Instituirea stării de urgenţă nu este în niciun caz împotriva democraţiei, a legilor şi libertăţilor. Dimpotrivă, are rolul de a le consolida, de a proteja cetăţenii", a insistat Erdogan, catalogându-i drept "martiri" pe cei ucişi în confruntări cu militarii rebeli în timpul tentativei de lovitură de stat.
PEDEAPSA CU MOARTEA, REINTRODUSĂ
Președintele Turciei continuă epurarea pe criterii de... puci eșuat, prin trei luni de stare de urgență, ceea ce, spune el, va permite autorităților să ia măsuri rapide împotriva celor responsabili de tentativa de puci eșuată din 15 iulie. Ca o primă consecință a decretării stării de urgență, Turcia a suspendat aplicarea Convenției Europene pentru Drepturile Omului, netezind calea către introducerea pedepsei capitale. În realitate, starea de urgență permite președintelui și Guvernului să ignore Parlamentul, adică voința poporului, în adoptarea de noi legi și să limiteze ori să suspende drepturi și libertăți, când consideră necesar. Erdogan a precizat că ”cetățenii turci nu trebuie să aibă nici cea mai mică îngrijorare cu privire la democrație, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, iar națiunea nu va uita niciodată curajul și sacrificiul celor care și-au pierdut viața”. Totodată, Erdogan a îndemnat țările străine să nu se amestece în afacerile interne ale Turciei, afirmând că ”națiunea turcă are dreptul să-și determine propriul destin”. În acest context, Recep Tayyip Erdogan a declarat că va reintroduce pedeapsa cu moartea cu orice preț, chiar dacă asta ar însemna să pună în pericol eforturile Turciei de a adera la UE. ”Lumea nu este doar UE. Nu aveți pedeapsa capitală în SUA, Rusia, China și în alte multe țări? Ba da!”, a declarat el postului de televiziune Al Jazeera la Ankara. ”Oamenii au cerut-o. Ei au ieșit în stradă și au continuat să ceară pedeapsa capitală”, a adăugat președintele turc. Adjunctul premierului turc, Mehmet Simsek, a declarat că starea de urgență nu va avea niciun impact asupra publicului general și a mediului de afaceri și că va consolida democrația, economia de piață și va îmbunătăți climatul investițional.
Un prim aspect al nerespectării drepturilor omului sesizat de media ar fi că, deja, 24 de instituții de presă au fost închise, fără prea multe explicații. Adevărul ar fi că poporul iese în stradă să îl susțină pe Erdogan, ”supraviețuitorul” puciului eșuat, poporul cere pedeapsa cu moartea, deci nu se teme că i-ar putea cădea pradă, și, în acest context, Erdogan nu prea are cui să dea explicații, întrucât poporul e de partea lui, iar restul lumii nu contează. O atitudine care amintește de Putin, care încă nu are contracandidat în Rusia și nici nu are nevoie, căci se are pe el!
PICANTERII RUSEȘTI
Aleksandr Dughin, ideologul Kremlinului, se afla la Ankara în momentul loviturii de stat eșuate. El a intrat în direct la televiziunea Tsar TV, finanțată de un om de afaceri care susține financiar și grupurile de rebeli din Donbas, și a spus că America a vrut să dea o lovitură de stat în Turcia și că, de acum, Ankara a trecut de partea Moscovei. ”În ajunul vizitei mele m-am întâlnit cu înalți funcționari din politica turcă, în special cu primarul din Ankara, Ibrahim Melih Gökçek, iar imaginea de ansamblu a alinierii politice a forțelor în Turcia în ajunul puciului părea să-mi fie complet limpede”, a spus Dughin. ”Melih Gökçek mi-a spus într-o conversație privată, imediat ce lovitura de stat începuse, că secta lui Fethullah Gulen, care a stat în spatele doborârii avionului rus și uciderii pilotului nostru, este și în spatele loviturii de stat. Doborârea avionului rus și uciderea pilotului au fost un instrument de intrigi geopolitice. Între timp, americanii au înțeles poziția lui Erdogan, care vrea să îl înlocuiască pe protejatul lor direct, Davutoglu. Astfel, s-au format două forțe, kemaliștii patrioți, care au dorit să restabilească imediat relațiile cu Rusia și apoi l-au împins pe Ergodan să își ceară scuze, și secta Gulen și alte structuri pro-americane, care, dimpotrivă, au făcut tot ce au putut pentru a preveni acest lucru”, a precizat ideologul lui Putin. ”Erdogan, susținut de kemaliști, a decis să o rupă cu Washingtonul și să se întoarcă în politica euroasiatică, la Moscova. Mulți politicieni turci mi-au spus că Turcia se gândea serios la ieșirea din NATO și lupta pentru o apropiere de Moscova, pe probleme de securitate, astfel încât agenții americani au avut o singură cale de ieșire: o lovitură de stat. Acum, nimic nu mai poate împiedica Turcia să părăsească NATO, să se apropie cu Rusia și, o dată pentru totdeauna, să rupă relațiile cu cei care au dorit să răstoarne Guvernul legitim”, a concluzionat Dughin, citat de B1tv.