Noua lege care acordă prerogative sporite în controlarea internetului în Turcia, aprobată de preşedintele Abdullah Gül, a scos mii de oameni în stradă la Istanbul şi Ankara, pentru a protesta împotriva limitării libertăţii de exprimare şi, astfel, a controlului sporit asupra drepturilor civile. Protestele nu au fost paşnice, pe fondul suspiciunilor tot mai mari că Guvernul condus de premierul Recep Tayyip Erdogan vrea să controleze media care nu îi sunt favorabile şi să limiteze accesul la informaţii, de exemplu asupra scandalului de corupţie în care sunt împlicate personalităţi politice din partidul său, dar şi din mediul bancar şi de afaceri.

Ca să poată fi aplicată, legea mai trebuie să treacă şi de Parlament, iar dezbaterea s-a mutat din stradă în sediul Legislativului. Noua lege a internetului permite autorităţilor să blocheze pagini web în doar câteva ore de la publicarea unor articole considerate o ameninţare pentru democraţie sau pentru respectarea vieţii private. Totodată, Cabinetul prim-ministrului Erdogan a mai anunţat că Serviciile Secrete turceşti (MIT) au interceptat sau supravegheat 2.473 de persoane, dintre care puţin peste jumătate cetăţeni străini. Informaţia creşte nivelul de suspiciune a populaţiei cu privire la practicile Guvernului Erdogan şi, bineînţeles, argumentul legat de posibilitatea de a descoperi potenţiali terorişti nu a mai impresionat.

CONSECINŢE CARE DEPĂŞEŞC GRANIŢELE Temerile cu privire la practicile statului turc sunt justificate de faptul că, oricum, legislaţia sa este restrictivă. MIT trebuie să ceară un mandat judecătoresc pentru a supraveghea comunicaţiile unui potenţial suspect, dar acesta se obţine fără probleme imediat ce sunt invocate siguranţa naţională şi lupta împotriva terorismului. În plus, noua lege acordă prerogative sporite şi în ceea ce priveşte internetul, iar MIT va putea chiar să treacă peste cererea unui mandat dacă consideră că are de-a face cu un pericol real şi va putea declanşa operaţiuni de urmărire atât pe teritoriul propriu, cât şi în afara ţării. Această prevedere nu convine nici ţărilor vecine şi nici UE, unde se află importante comunităţi turce şi kurde. Şi pedepsele pentru publicarea unor informaţii considerate clasificate au fost sporite, ceea ce va creşte temerea celor care pot să deconspire abuzuri sau ilegalităţi. Cine îndrăzneşte să facă publice informaţii secrete, chiar dacă sunt de interes naţional, riscă până la 12 ani de închisoare.

Lupta pentru respectarea drepturilor civile în Turcia se anunţă foarte dură. Opozanţii legii internetului au obţinut, deocamdată, o singură concesie din partea Guvernului, şi anume, retragerea clauzei care îl făcea director MIT pe premierul Erdogan, ceea ce ar fi făcut imposibilă garantarea organizării de alegeri libere în această vară. O astfel de numire în fruntea MIT ar fi transformat Turcia într-un stat poliţienesc, în care premisa libertăţii nu mai era posibilă. Oricum, Recep Tayyip Erdogan şi-a făcut cunoscută poziţia cu privire la publicarea de informaţii oficiale, pe care a catalogat-o drept ”trădare”. Se întâmpla în luna decembrie, când s-au făcut publice date despre legăturile de corupţie dintre politicieni şi mediul de afaceri, ceea ce a condus la o serie de demiteri din Guvern şi o anchetă fără precedent. Între timp, au făcute publice şi înregistrări în care vocea atribuită premierului vorbeşte despre sume importante de bani care să fie deturnate către diverse afaceri. Bineînţeles, premierul Erdogan le contestă!

O altă lovitură pentru democraţia din Turcia vine, din nou, din partea preşedintelui Abdullah Gül, care a semnat legea care creşte controlul Guvernului asupra numirii de procurori şi judecători. Preşedintele Gül a anunţat că a avertizat Ministerul Justiţiei cu privire la nu mai puţin de 15 articole pe care le consideră anticonstituţionale, pe care le-a revizuit înainte de a-şi pune semnătura pe proiect. Ultimul cuvânt salvator îl are însă Curtea Constituţională, care va decide dacă legea poate fi promulgată şi aplicată.