UNDE MAI EXISTĂ LOC PENTRU LIBERTATE DE EXPRESIE? La câteva săptămâni după ce un nou Guvern a preluat conducerea, promițând începutul unei ”noi Turcii”, Parlamentul de la Ankara a adoptat o lege ce întărește controalele pe internet și extinde puterile autorității de telecomunicații. Adoptarea legii are loc în cadrul legislației adoptate în luna februarie ce a făcut mai ușor pentru autorități să blocheze accesul la paginile web fără un ordin din partea tribunalului, ceea ce a declanșat nemulțumirea publicului și a ridicat preocupări în legătură cu libertatea de expresie.

Noua lege extinde puterile ce permit autorității în telecomunicații, TIB, să blocheze unele site-uri, în cazul în care consideră necesar, pentru aspecte legate de securitatea națională, restabilirea ordinii publice și prevenirea infracțiunilor. Legea din februarie a limitat aceste puteri la cazuri de încălcare a intimității. Noua legislație, însă, dă TIB acces la istoricul de navigație pe internet al cetățenilor, fără a avea un ordin al tribunalului. Reformele fac parte din primul pachet de legislație adoptat de Parlament de când Recep Tayyip Erdogan, premier de peste un deceniu, a depus jurământul ca președinte, luna trecută. Erdogan a câștigat primul vot popular pentru Președinție pe 10 august, după unul dintre cei mai dificili ani de când se află la conducere și în pofida protestelor de stradă și a scandalului de corupție în care a fost implicat.

REUNIUNI LA NIVEL EUROPEAN Nu numai autoritățile guvernamentale încearcă să fure din drepturile utilizatorilor când vine vorba despre internet, ci și giganții IT. Anumite libertăți și drepturi încă așteaptă să își câștige respectul. Gigantul american de internet Google a iniţiat de ieri un turneu european de reuniuni publice despre dreptul la uitare şi eliminarea de linkuri la cerere, în conformitate cu controversata decizie din luna mai a Curţii Europene de Justiţie (CEJ). Reprezentanţii Google, care, la nivel european, primesc zilnic aproximativ 1.000 de cereri de eliminare din căutări a unor linkuri, afirmă că vor să găsească, prin intermediul acestor discuţii, ”un echilibru între dreptul persoanelor la uitare şi dreptul publicului de a fi informat”.

Un comitet de zece experţi trebuie să audieze persoane şi organizaţii preselecţionate pe site-ul dedicat acestei iniţiative: https://www.google.com/intl/fr/advisorycouncil. Turneul de consultări iniţiat de Google a început ieri, la Madrid. Reuniuni consultative vor avea loc şi la Roma, astăzi, la Paris pe 25 septembrie, la Varşovia pe 30 septembrie, la Berlin pe 14 octombrie, la Londra pe 16 octombrie şi la Bruxelles pe 4 noiembrie, conform site-ului dedicat acestui şir de evenimente. Din comitetul de experţi fac parte: Luciano Floridi, profesor de filosofie şi etică la Universitatea Oxford, Sylvie Kauffmann, directorul editorial al cotidianului francez ”Le Monde”, Lidia Kolucka-Zuk, directorul executiv al asociaţiei Trust for Civil Society în Europa Centrală şi de Est, Frank La Rue, specialist în drepturile omului, José-Luis Piñar, doctor în drept, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, membru al Parlamentului german şi fost ministru al Justiţiei, Peggy Valcke, profesor-cercetător la Universitatea KU Leuven din Belgia, Jimmy Wales, fondatorul enciclopediei participative online Wikipedia, Eric Schmidt, preşedintele executiv al Google, şi David C. Drummond, care s-a alăturat Google în 2002 şi este responsabil cu dezvoltarea companiei şi cu chestiunile juridice.

Reprezentanţii Google au anunţat că au fost invadaţi de solicitări de eliminare din căutări a unor linkuri ca urmare a deciziei CEJ. Din mai până pe 18 iulie, Google a primit peste 91.000 de solicitări de ştergere din căutări a 328.000 de linkuri, a declarat un reprezentant al Google. Din România, Google a primit 932 de cereri de eliminare din căutări a 4.611 linkuri, în baza dreptului de a fi uitat. Aceste solicitări au fost primite în perioada 29 mai - 30 iunie. Google a răspuns pozitiv la peste 45.000 de cereri de eliminare din căutări a unor linkuri, în conformitate cu decizia CEJ. Au fost primite solicitări de eliminare din căutări a unor linkuri ce vizau informaţii referitoare la caziere judiciare, fotografii care surprindeau persoane în ipostaze jenante, comentarii agasante şi injurii, acuzaţii aduse unor persoane în urmă cu decenii, articole de presă.

RETICENȚE... JURIDICE Apple, Google, Intel şi Adobe nu au reuşit să convingă un judecător din California să aprobe un acord de 324,5 milioane de dolari pentru închiderea unui proces colectiv cu angajaţi care acuză companiile că s-au asociat pentru a evita racolarea reciprocă de personal. Judecătorul Lucy Koh din San Jose, California, consideră că suma prevăzută în acord este prea mică, având în vedere probele existente împotriva companiilor. ”Există dovezi substanţiale şi convingătoare că fondatorul Apple, Steve Jobs, a fost una dintre, dacă nu chiar figura centrală a acestei conspiraţii”, a afirmat judecătorul, oferind detalii legate de situaţiile în care au fost implicaţi Jobs şi alţi directori de companii din Sillicon Valley.

Reprezentanţii Apple şi Google au refuzat să comenteze, iar un purtător de cuvânt al Intel s-a declarat dezamăgit. Avocaţii angajaţilor care sunt parte în proces, precum şi un reprezentant al Adobe nu au putut fi contactaţi. În plângerea făcută în 2011, angajaţii susţin că asocierea companiilor le-a limitat mobilitatea de angajare şi, implicit, salariile. Cazul a atras o atenţie specială datorită posibilităţii aprobării de către judecător a unor despăgubiri mari şi pentru posibilitatea de a afla informaţii din interiorul unora dintre companiile tehnologice de elită ale SUA. Cazul se bazează în mare parte pe e-mailuri în care Steve Jobs, fostul director al Google, Eric Schmidt şi şefi ai unor companii concurente au plănuit să evite furtul de ingineri. Judecătorul Koh a dat ca exemplu un schimb de e-mailuri, după ce un reprezentant al departamentului de resurse umane de la Google a solicitat un angajat al Apple. Schmidt i-a spus lui Jobs că reprezentantul respectiv va fi concediat. Jobs a trimis apoi mesajul lui Schmidt unui director de resurse umane de la Apple, însoţit de un semn ”smiley face”. Judecătorul Koh a mai dezvăluit un schimb de mesaje din 2006, legat de planul Google de a deschide un centru de inginerie la Paris, unde dorea să angajeze trei foşti ingineri ai Apple, dar Jobs s-a opus. Jobs a scris că Apple ar prefera ca Google să nu angajeze acele persoane. Google l-a informat atunci pe Jobs că în urma ”preferinţei sale” va renunţa la planurile referitoare la centrul din Paris.

Cele patru companii au convenit să încheie un acord cu angajaţii în luna aprilie, cu puţin timp înainte de proces. Reclamanţii intenţionau iniţial să solicite despăgubiri de trei miliarde de dolari, sumă care ar fi putut să fie triplată la nouă miliarde de dolari, potrivit legislaţiei antitrust. Avocaţii reclamanţilor au cerut judecătorului să aprobe acordul, întrucât angajaţii se vor confrunta cu riscuri serioase la apel. Unii dintre reclamanţi au contestat însă acordul, afirmând că ambele părţi ar trebui să revină la masa negocierilor, în speranţa obţinerii unei sume mai mari.