MOTOR DE CREŞTERE Preşedintele turc Abdullah Gul a declarat ieri, înainte de o vizită de trei zile în Marea Britanie, că ţara sa vrea în continuare să adere la UE, în pofida crizei cu care se confruntă Zona Euro. „Unii oameni care au mintea îngustă şi care nu au perspectivă strategică văd aderarea Turciei drept o povară”, a subliniat Abdullah Gul într-un interviu acordat publicaţiei „Sunday Telegraph”. Acesta a mai dat asigurări că ţara sa poate fi motorul de creştere al UE. În cursul vizitei sale în Marea Britanie, Abdullah Gul va participa la diverse ceremonii şi evenimente publice şi se va întâlni cu premierul David Cameron, pentru a discuta, printre altele, de situaţia din Siria. Turcia este considerată un mediator important între Occident şi ţările arabe. De asemenea, economia ţării este foarte solidă, înregistrând o rată de creştere de 6,6%. Cu toate acestea, opoziţia faţă de aderarea Turciei la UE este încă puternică.

Economia stabilă şi poziţia geostrategică pot schimba însă radical opoziţia faţă de aderarea Turiciei în cea mai de succes etapă de extindere a UE. Bulgaria şi Turcia vor semna un acord politic pentru a construi un gazoduct ce va lega cele două ţări, pentru eventuale livrări de urgenţă. În marja Forumului Energetic şi Economic al Mării Negre de la Istanbul, ministrul bulgar al Economiei Traicio Traikov şi cel turc al Energiei şi Resurselor Naturale Taner Yildiz au negociat cu succes planurile pentru conductă şi au convenit că este un proiect strategic pentru ambele ţări. Cei doi oficiali au discutat rezultatele unui studiu efectuat de grup internaţional de experţi care a evaluat aspectele tehnice şi comerciale ale transportului de gaze naturale via Turcia către Bulgaria. Gazoductul bulgaro-turc, alături de interconectorul cu Grecia vor asigura livrări de gaz din zona caspică atât pentru Bulgaria, cât şi pentru întreaga regiune. Conducta va avea o lungime de 77 de kilometri şi o capacitate cuprinsă între unul şi trei miliarde de metri cubi pe an, ce ar putea fi dublată ulterior.

NEGOCIERI MARATON Bugetul UE pentru 2012 creşte cu circa 2%, mult mai puţin decât cei 5% planificaţi anterior, însă mai multe guverne, inclusiv cel al Marii Britanii, au subliniat că cererile Parlamentului şi Comisiei Europene sunt nerealiste într-o perioadă de austeritate. Negociatorii UE au convenit asupra creşterii cu 2% după 15 ore de discuţii, ce s-au încheiat abia sâmbătă dimineaţă.

Iniţial, Comisia ceruse o creştere de 4,9% în plus faţă de anul acesta, iar Parlamentul 5,2%. În continuare, părţile se vor concentra pe negocierile pentru bugetul pe termen lung al UE, pentru perioada 2014-2020.

Există temeri că, deşi bugetul pentru 2012 a fost limitat, angajamentele de cheltuieli ale UE nu au fost reduse corespunzător. În urma creşterii cu 2%, bugetul UE se ridică la 129 miliarde de euro. Cu toate acestea, statele membre au cedat cererilor Parlamentului European şi au permis ca angajamentele de cheltuieli ale UE să crească la 147 miliarde de euro. Anul trecut, peste 80 de miliarde de euro din buget au fost alocate subvenţiilor pentru agricultură şi programelor de dezvoltare regională. În condiţiile în care membrii noi şi mai săraci ai UE primesc cea mai mare parte a banilor pentru dezvoltare, disputele privind creşterile bugetare se poartă adesea între ei şi membrii vechi, mai bogaţi. Anul trecut, Marea Britanie, Franţa şi Germania au propus ca bugetul UE să fie îngheţat până în 2020, singurele creşteri fiind legate de inflaţie. Bugetul final ar putea fi aprobat în plenul PE în decembrie la Bruxelles.

GREVĂ Sindicatele angajaţilor instituţiilor UE au anunţat că vor intra în grevă în perioada 23 noiembrie - 7 decembrie, în semn de protest faţă de planurile se reducere a salariilor şi privilegiilor lor. Protestul are loc în replică la o moţiune susţinută de 17 state membre, inclusiv Germania, Franţa şi Marea Britanie, ce prevede schimbarea statutului funcţionarilor UE din cauza crizei economice şi financiare. Ceea ce va duce la ajustări salariale, în funcţie de situaţia economică, creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani şi scăderea pensiilor. Textul moţiunii descrie schimbările aprobate deja în ceea ce priveşte statutul eurocraţilor drept nu suficient de ambiţioase şi solicită noi reduceri.