Guvernul turc a respins categoric perspectiva unei amnistii generale pentru rebelii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) pentru a revigora procesul de pace. „Declaraţia premierului Erdogan este foarte clară. Amnistia generală nu se află în programul nostru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului şi vicepremier, Bülent Arinç, la finalul şedinţei săptămânale. Ideea amnistiei a fost respinsă în mai multe rânduri, în ultimele luni, de către şeful Guvernului islamist-conservator de la Ankara. „Nu suntem împuterniciţi să îi graţiem pe criminali”, declara Recep Tayyip Erdogan în luna martie. Aceasta însă şi-a făcut, din nou, apariţia sâmbătă, în urma unui discurs ţinut de premier în localitatea Diyarbakir, din sud-estul ţării, în prezenţa liderului kurzilor irakieni, Massoud Barzani. Într-o pledoarie pentru pace şi reconciliere, premierul Erdogan a vorbit despre „zilele în care oamenii vor părăsi munţii, iar închisorile vor fi goale”. Însă cei care au sperat în amnistiere au primit imediat explicaţii. „În acest discurs, premierul a înfăţişat o perspectivă pentru viitor”. Nu Guvernul va goli închisorile. Există o instituţie judiciară în Turcia”, a subliniat Bülent Arinç.

Amnistia generală, în special a liderului lor istoric, Abdullah Öcalan, care ispăşeşte o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă din 1999, pe insula Imrali, face parte din revendicările esenţiale ale părţii kurde. De altfel, mii de kurzi se află în prezent închişi pentru presupusa lor apartenenţă la PKK, considerat o mişcare teroristă în Turcia şi numeroase ţări occidentale, şi la alte partide apropiate acestuia. Negocierile de pace demarate în urmă cu un an între oficialii de la Ankara şi Abdullah Öcalan, pentru a pune capăt unui conflict soldat cu peste 45.000 de victime din anul 1984 încoace, sunt în prezent într-un punct mort. PKK a decretat în martie 2013 un armistiţiu, însă a suspendat recent retragerea luptătorilor săi de teritoriul Turciei, denunţând promisiunile neonorate ale autorităţilor turce.

O NOUĂ ÎNCERCARE Presiunea politică se intensifică, însă, în Turcia. În cadrul unei campanii despre care criticii susţin că este cea mai recentă măsură a puterii de la Ankara de a eroda Constituţia seculară a ţării, s-ar dori transformarea vechiului muzeu Hagia Sophia, din Istanbul, în moschee. Un important membru al opoziţiei s-a alăturat vicepremierului turc Bülent Arinç pentru a cere ca situl, o fostă bazilică creştină şi unul dintre cele mai mari puncte de atracţie din Istanbul, să fie deschis pentru rugăciune. Cererile lor au reînnoit dezbaterea cu privire la presupusa intenţie a Guvernului Erdogan de islamizare a ţării.

Hagia Sophia a fost construită iniţial ca biserică, în 537 d.Hr., şi a fost transformată în muzeu în anul 1935. Este o operă arhitecturală şi un monument important atât pentru Imperiul Bizantin, cât şi cel Otoman. Iniţial biserică, mai târziu moschee, în prezent muzeu, Hagia Sophia a fost întotdeauna un punct de atracţie important în inima oraşului Istanbul.