România şi Suedia au decis să impulsioneze proiectul construcţiei cablului submarin Constanţa-Istanbul, în condiţiile în care studiul de fezabilitate - realizat de o firmă suedeză - a fost finalizat, însă partea turcă pare să aibă dubii în privinţa proiectului şi întârzie să-şi dea acordul. Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, la Stockholm, cea de-a doua rundă de consultări din acest an cu secretarul de stat din Ministerul suedez al Afacerilor Externe, Frank Belfrage. În plan bilateral, demnitarii român şi suedez au discutat modalităţile de intensificare a contactelor politice dintre cele două ţări, de creştere a volumului schimburilor economice şi a investiţiilor suedeze în România. Ambii oficiali au subliniat interesul celor două părţi şi necesitatea impulsionării proiectului construcţiei cablului electric submarin Constanţa - Istanbul, informează MAE într-un comunicat. Acest cablu ar putea avea o lungime de circa 400 km, s-ar întinde între Constanţa şi Istanbul, la un cost de 1,5 milioane euro pe kilometru, deci circa 600 milioane euro în total. Producerea acestui tip de cablu este mai delicată, întrucât necesită un material special. Proiectul privind o nouă interconexiune prin cablul submarin \"HVDC Link\" este dezvoltat în comun de Transelectrica şi TEIAŞ, transportatorul turc de energie electrică, şi ar permite României, care are un excedent de producţie, să vândă direct energie electrică pe piaţa deficitară a Turciei, fără a mai trece prin reţeaua Bulgariei, ţară care percepe taxe mari de tranzit. Transelectrica şi firma Vattenfall Power Consultant AB din Suedia au semnat în iunie 2009 contractul de servicii pentru realizarea studiului de fezabilitate, inclusiv studiul de mediu şi caietele de sarcini, pentru proiectul cablului electric submarin România - Turcia (HVDC Link).

Excedentul de electricitate din Dobrogea ameninţă siguranţa în exploatare a Sistemului Energetic Naţional (SEN), astfel că este necesară construirea cât mai rapidă a cablului electric submarin dintre România şi Turcia, care să preia acest excedent, avertizau, în martie, oficiali ai Transelectrica.

Prin cablul submarin ce va uni România de Turcia se va putea transporta energie electrică între Rusia, Ucraina, Moldova, România şi Turcia. Alte variante includ transportul de electricitate între Turcia, România, Polonia, Serbia şi Ungaria, iar studiul de fezabilitate urma să stabilească şi alte posibilităţi de trasport de energie între statele europene. Turcia are însă dubii în privinţa demarării cablului submarin Constanţa-Istanbul, au declarat, la începutul lunii septembrie, surse apropiate proiectului, care arătau că dificultăţile cu partea turcă pe această temă persistă, în pofida faptului că studiul de fezabilitate a fost finalizat. \"Proiectul este de importanţă strategică nu numai pentru România, ci şi pentru Turcia. Este în interesul Turciei să fie cât mai interconectată la sistemele UE şi interconexiunea Constanţa-Istanbul are tocmai acest rol, de a lega şi mai puternic Turcia la Europa. Studiul de fezabilitate a fost finalizat, dar există unele dificultăţi. Nu înţelegem dacă sunt de comunicare, de înţelegere cu partea turcă. Practic, cred că în perioada următoare va fi necesar să înţelegem mai bine de ce partea turcă, care este principalul beneficiar al acestui cablu, are dubii privind proiectul\", au afirmat sursele menţionate. Potrivit aceloraşi surse, se va putea trece la etapele următoare în acest proiect în momentul în care partea turcă acceptă studiul de fezabilitate.