Prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat ieri mult-aşteptatul pachet de reforme democratice menit să demonstreze că statul turc respectă drepturile omului şi societatea multiculturală. Se vor ridica, de exemplu, o serie de restricţii privind folosirea limbii kurde în public, dar va fi posibilă şi purtarea vălului islamic în instituţiile statului, lucruri anterior interzise. Vălul islamic rămâne totuşi interzis pentru cadrele din poliţie, armată şi din sectorul juridic. Pentru cei mai aprigi critici ai partidului islamic conservator al premierului, purtarea vălului în public este o adevărată ofensă adusă statului laic.

DREPTURI PENTRU MINORITĂŢI Reformele sunt menite a asigura viitorul politic al lui Recep Tayyip Erdogan, confruntat cu o puternică contestare populară. Când am fi zis că premierul s-a deprins cu discursul democratic, acesta gafează. Recep Tayyip Erdogan a găsit de cuvinţă ca în ziua în care a anunţat aceste reforme să facă şi un apel către femeile turce să nască cel puţin câte patru copii, pentru a asigura creşterea economică a ţării. În trecut, el adresase apeluri familiilor turce să aibă câte trei copii, dar criza i-a dat peste cap socoteala.

Partidul de sorginte islamică al lui Erdogan va trebui să treacă mai multe praguri electorale în următorii doi ani, dar nu este foarte clar dacă aceste măsuri vor fi şi puse în aplicare, fie pentru a-i îmbuna pe critici, fie pentru a energiza fundamentul islamic al platformei sale politice. Nu se ştie nici dacă reformele vor fi folosite pentru a revigora negocierile de pace cu minoritatea kurdă, care de ani de zile militează pentru mai multă autonomie. Premierul Erdogan consideră reformele drept un pas istoric pentru a solidifica democraţia ţării. Schimbările au fost amânate de mai multe ori, de fiecare dată când negocierile cu reprezentanţii kurzii se blocau. Până la urmă, sătui să tot aştepte, liderii kurzi s-au retras de la masa negocierilor. Mai precis, au decis suspendarea retragerii lor armate din Turcia în bazele din nordul Irakului, ceea ce readuce spectrul atacurilor violente. Liderii kurzi au anunţat că premierul Erdogan nu şi-a ţinut promisiunea de a reforma statul pentru a garanta şi îmbunătăţi drepturile minorităţilor. Prin urmare, în pachetul de reforme, Recep Tayyip Erdogan a anunţat şi redeschiderea seminarului grec ortodox Halki de la Istanbul, închis de autorităţi din 1971.

CUVINTE, CUVINTE Reformele sunt menite a impresiona cancelariile occidentale, mai ales că unul dintre obiectivele premierului turc este aderarea ţării la UE. Ridicarea restricţiilor aduce mai multă linişte în lumea culturală, pentru că devin posibile evenimente şi activităţi în altă limbă decât cea turcă. Minoritatea kurdă a acuzat mereu Turcia de reprimare culturală, pentru că învăţământul în limba maternă sau orice manifestaţii culturale publice erau interzise. În cadrul reformelor, măcar şcolilor private le este permisă predarea în limba minorităţilor. Totodată, unele localităţi kurde vor putea să-şi reia numele iniţiale, după ce acestea au fost schimbate în urma loviturii de stat din 1980. Kurzii reprezintă 20% din populaţia turcă de aproape 75 de milioane de locuitori. În plus, reforma permite literelor q, w şi x să intre în alfabetul turc, măsură care îi va depenaliza pe jurnaliştii şi scriitorii care le foloseau.

Unele dintre punctele din pachetul de reformă vor putea fi adoptate prin hotărâre guvernamentală, altele vor trebui însă supuse votului Parlamentului, dar partidul lui Erdogan se bucură de majoritate. Comisia Europeană a salutat reformele anunţate, dar aşteaptă şi implementarea lor!