Sala Senatului Universităţii „Ovidius” s-a dovedit a fi neîncăpătoare, ieri, pentru mulţimea de participanţi la conferinţa internaţională „Personalităţi turce marcante de la origini până în prezent, seria a II-a: Dobrogea şi turcii crimeeni”. Conferinţa a fost susţinută de prof. univ. dr. Hakan Kirimli din Turcia şi de tânărul doctorand Metin Omer, printre oaspeţii speciali numărându-se şi ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Excelenţa Sa Omur Şolendil, care s-a aflat la prezidiu alături de consulul general al Turciei la Constanţa, Ali Bozcalişkan.

„CONSTANŢA, UN LOC AL ISTORIEI COMUNE ROMÂNO-TURCE” Înainte de deschiderea oficială a manifestării a luat cuvântul prorectorul Universităţii „Ovidius”, conf. univ. dr. Florin Anghel, care a vorbit despre Constanţa ca despre „un loc al istoriei comune româno-turce”. Acesta a mai menţionat, cu mândrie, că istoricul invitat, Hakan Kirimli, a fost studentul reputatului istoric Kemal Karpat, primul Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius”.

SECOLE DE ARMONIE Invitat să ia cuvântul, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Omur Şolendil, a spus, printre altele: „În România, în Dobrogea în special, turcii şi tătarii trăiesc de secole în pace şi armonie cu vecinii lor români. Ei reprezintă componenta de bază a relaţiilor de prietenie dintre ţările noastre (...). Este important ca turcii şi tătarii să fie uniţi şi să acţioneze împreună, sprijinindu-se reciproc”. El şi-a exprimat aprecierea pentru toleranţa statului român, permiţând păstrarea identităţii culturale a etnicilor turci şi tătari.

„PENTRU MINE ESTE O CONSOLARE SĂ MĂ AFLU ÎN DOBROGEA” „Pentru mine este o consolare să mă aflu în Dobrogea, în această perioadă în care fraţii noştri (n.r. tătarii din Crimeea) sunt atât de încercaţi”, a spus prof. univ. dr. Hakan Kirimli, a cărui mamă s-a născut în România şi care păstrează acasă o medalie primită de bunicul său din partea regelui Carol I al României. „Turcii crimeeni sunt elementul comun care leagă Crimeea, România şi Turcia”, a mai spus dr. Hakan Kirimli.

„CULTURA TĂTARILOR CRIMEENI DE AICI MAI TRĂIEŞTE 20 - MAXIMUM 30 DE ANI” În cadrul comunicării, profesorul a evocat personalităţi tătare din acest spaţiu, precum poetul Mehmet Niyazi sau Mustegep Fazîl Ulkusal, cel care pe 1 ianuarie 1930, la Bazargic, a pus bazele celei mai longevive reviste, „Emel” („Ideal”), care, după o perioadă de întrerupere, apare la Constanţa, sub coordonarea prof. Guner Akmolla, prezentă la eveniment.

„Pentru a-şi asigura viitorul, urmaşii turcilor otomani şi urmaşii tătarilor crimeeni trebuie să colaboreze foarte strâns (...). Din păcate, cultura tătarilor crimeeni, chiar şi în Crimeea, este ameninţată. Fiecare tătar crimeean care trăieşte aici (n.r. - Constanţa) are datoria de a-şi păstra legătura cu Crimeea şi de a urmări ce se petrece acolo. Nepăstrând această legătură, cultura tătarilor crimeeni de aici mai trăieşte 20 - maximum 30 de ani”, a mai spus prof. univ. dr. Hakan Kirimli. Acesta a conchis, referindu-se la situaţia actuală a Crimeei: „Tătarii crimeeni susţin unitatea teritorială şi pacea în Ucraina”.

EMIGRARE SAU PĂSTRAREA IDENTITĂŢII CULTURALE ÎN DOBROGEA?! În partea a doua a conferinţei, doctorandul Metin Omer a evocat şi alte personalităţi ale elitei turce şi tătare, bine conturată în momentul în care Dobrogea a intrat în graniţele României, în anul 1878, şi capabilă să propună soluţii în numele comunicării. În comunicarea sa, Metin Omer a pus accent pe dorinţa tătarilor crimeeni şi a turcilor de păstrare a identităţii într-un stat creştin, în opoziţie cu dorinţa de a emigra spre teritoriile locuite de turci, începând din 1878 şi în anii care au urmat. În acest context, el a amintit de personalităţi care nu susţineau plecarea intelectualilor de etnie turco-tătară din Dobrogea, precum medicul turc Ibrahim Themo şi poetul Mehmet Niyazi.

Simpozionul „Personalităţi turce marcante de la origini până în prezent, seria a II-a: Dobrogea şi turcii crimeeni” a fost organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa, în colaborare cu Universitatea „Ovidius”, Turkish Airlines, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) şi Asociaţia Culturală „Kemal Atatürk”.

La simpozion au mai luat cuvântul reprezentantul din România al Directoratului „Turcii din Străinătate şi Comunităţile Asociate”, Omer Susli, dar şi directorul interimar al Centrului Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa, Mete Yusuf Ustabulut.

Printre invitaţi s-au aflat şeful Cultului Musulman din România, muftiul Iusuuf Murat, subsecretarul de Stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin Amet, preşedintele Uniunii Democrate a Turcilor din România, Osman Fedbi, reprezentanţi ai UDTTMR.

La eveniment a fost prezentă şi scriitoarea Mihaela Burlacu, consilier superior în cadrul Direcţiei Instituţii Subordonate a Consiliului Judeţean Constanţa.