La Muzeul de Arta Populară a fost lansat, luni seară, cel de-al treilea volum din seria „Dobrogea -studiu etnografic”, intitulat „Turcii şi tătarii”. Lucrarea coordonată de directorul muzeului de etnografie constănţean, dr. Maria Magiru, a apărut la editura „Ex Ponto”. La eveniment au luat parte ataşaţi ai Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, Mesut Cevik şi Nedime Yalcin, membri ai Uniunii Democrate Turce din România (UDTR) şi ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), personalităţi ale vieţii culturale constănţene.

Cel mai recent volum al studiului etnografic dedicat Dobrogei este structurat pe trei capitole şi este bogat ilustrat cu planşe alb-negru privind aşezările, precum şi cu planşe color ce pun în evidenţă varietatea şi complexitatea colecţiilor muzeale. Primul capitol, semnat de către dr. Maria Magiru, este dedicat istoricului aşezării turcilor şi tătarilor în Dobrogea, mişcării de emigrare după 1878, vieţii, obiceiurilor şi tradiţiilor turco-tătare. Ultimele două capitole, semnate de muzeograful Argentina Bărbulescu, se referă la locuinţa şi anexele gospodăreşti, precum şi la portul, podoabele, ţesăturile şi broderiile celor două etnii cărora le este dedicată această cercetare.

„Lansarea acestui volum constituie un eveniment deosebit şi pentru personalul de specialitate al Muzeului de Artă Populară din Constanţa. O parte din aceşti specialişti, în urmă cu 35 de ani, au bătut aşezările rurale şi urbane din Dobrogea pentru a aduna obiect cu obiect, lucruri care să vorbească despre viaţa tradiţională a tătarilor şi turcilor din acest ţinut. S-au constituit colecţii muzeale care au fost valorificate prin expoziţii temporare, dar şi prin studii de specialitate, cum este şi cel pe care îl lansăm astăzi (n. r. luni)”, a specificat dr. Maria Magiru, care a ţinut să mulţumească întregului colectiv ştiinţific ce a contribuit la elaborarea volumului, în special muzeografului Argentina Bărbulescu.

Volumul „Turcii şi tătarii” a fost prezentat de către directorul general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti, Paula Popoiu şi de profesorul universitar dr. Tasim Gemil, director al Institutului de Turcologie şi de Studii Central-Asiatice al Universităţii Babeş Bolyai din Cluj. Doctorul în etnografie Paula Popoiu a apreciat efortul care a stat la baza activităţii de cercetare, precum şi colecţiile unice pe care le găzduieşte Muzeul de Artă Populară, sugerînd traducerea în limbă engleză a studiului „Turcii şi tătarii“. „Dacă, în urmă cu ceva timp, nu aveam cărţi despre Dobrogea etnografică, începem, deja, să constituim o bibliografie foarte importantă a acestei zone”, a declarat directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Paula Popoiu. Acesta a specificat că doreşte să arate lumii întregi modelul dobrogean de convieţuire interetnică, în proiect aflîndu-se constituirea unei uliţi a etniilor, la Muzeul Satului.

„Această lucrare este un volum de documente de artă populară, aproape dispărute. Mama mea avea o ladă de zestre cu obiecte tradiţionale. După anii ’50, aceste obiecte aproape că au dispărut. Prin această lucrare, Maria Magiru şi colectivul ştiinţific pe care îl conduce au făcut un act de salvare culturală şi istorică. Astfel, aceste obiecte nu vor dispărea, ci se află în atenţia celor interesaţi de aria de civilizaţie din această zonă”, a apreciat prof. univ. dr. Tasim Gemil. „Vă mulţumesc în numele comunităţii turce-tătare pentru acest gest de salvare a patrimoniului cultural, care aparţine deopotrivă României şi acestei zone a Balcanilor, cît şi întregii zone turcice”, a conchis profesorul Tasim Gemil

Evenimentul s-a încheiat cu un mic moment artistic, susţinut de Chiamiran Maxud Chivu din cadrul UDTTMR, care a interpretat două cîntece de dragoste, în turcă şi tătară, dar şi cu invitaţia de a admira expoziţia temporară de la parterul instituţiei muzeale, „Ţesături şi broderii turco-tătare”.

Seria „Dobrogea-studiu etnografic” mai cuprinde două volume dedicate românilor autohtoni şi românilor balcanici (aromânii).