Preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a preluat, ieri, funcţia de comandant suprem al forţelor armate ucrainene, în conformitate cu Constituţia Ucrainei. Parlamentul ucrainean l-a demis de facto, sâmbătă, pe Victor Ianukovici din funcţia de preşedinte, convocând alegeri prezidenţiale anticipate pe 25 mai. Potrivit Constituţiei ucrainene intrate în vigoare duminică, atribuţiile prezidenţiale sunt îndeplinite de preşedintele Parlamentului, în absenţa preşedintelui ţării. De asemenea, Turcinov şi-a asumat, marţi, puterea de a promulga legi adoptate începând de vineri şi până la alegerea unui nou preşedinte al ţării.

Ministrul interimar ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a anunţat marţi seara că poliţia antirevoltă Berkut a fost desfiinţată. Anterior, câţiva deputaţi ucraineni din cadrul formaţiunii Svoboda au propus lichidarea acestor forţe speciale, iar pe 23 februarie a fost propus un proiect de lege în acest scop. Poliţia antirevoltă Berkut a fost implicată în mai mute cazuri de dispersare violentă a manifestanţilor ucraineni.

Ieri, autorităţile ucrainene au emis un mandat de arestare internaţional pe numele preşedintelui demis Viktor Ianukovici, acuzat de crime în masă, a anunţat procurorul general interimar Oleg Mahniţki. Cu toate acestea, procurorul general adjunct, Mikola Golomcia, a afirmat că Ianukovici este încă în Ucraina.

DIALOG CU MOSCOVA Noile autorităţi de la Kiev s-au declarat pregătite să reia dialogul cu Moscova, după formarea unui nou Guvern în Ucraina. Totodată, Kievul a calificat drept ”false şi neîntemeiate” declaraţiile Kremlinului privind încălcarea drepturilor cetăţenilor, în urma abrogării legii privind limbile minorităţilor în Ucraina. Consilierul Kremlinului pentru drepturile omului, Vladimir Lukin, a criticat, luni, decizia Kievului de a abroga legea privind limbile minorităţilor. Legea permitea utilizarea limbii ruse în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Adoptarea sa a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici. El s-a angajat, în campania pentru alegerile prezidenţiale, să răstoarne o politica de promovare a limbii ucrainene ca singura limbă în ţară, dusă de fostul preşedinte Viktor Iuşcenko. Legea prevedea că limba ucraineană este singura limbă de stat şi că, pe teritoriul Ucrainei, este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.

CRIMEEA RĂMÂNE A UCRAINEI Preşedintele Parlamentului regional din Crimeea, Volodimir Konstantinov, a negat că instituţia pe care o conduce a ridicat problema separării regiunii de Ucraina la sesiunea de ieri. ”Parlamentul Crimeei nu ridică problema secesiunii Crimeei de Ucraina. Este o provocare menită să discrediteze Consiliul Suprem al autonomiei şi să îl priveze de legitimitate. Locuitori ai Crimeei! Compatrioţi! Crimeea este casa noastră comună! Pacea acasă este în mâinile noastre! Nu daţi curs provocărilor! În această situaţie, păstraţi-vă calmul şi fiţi prudenţi în acţiunile voastre”, a declarat Konstantinov. Confruntări au izbucnit, ieri, între manifestanţii pro-ruşi şi susţinătorii noii conduceri ucrainene, la Simferopol, capitala republicii autonome Crimeea. Peste 5.000 de persoane s-au reunit în faţa Parlamentului din Crimeea, majoritatea tătari, dar şi pro-ruşi. Tătarii crimeeni agitau drapele ucrainene, scandând ”Ucraina, Ucraina!”, în timp ce rusofonii agitau drapele ale Rusiei şi Crimeei şi strigau ”Rusia, Rusia”.

Rusia a decis să consolideze protecţia flotei sale din Crimeea, a anunţat, ieri, ministrul rus al Apărării. Crimeea, care a aparţinut mai întâi Rusiei, în cadrul URSS, a fost ataşată Ucrainei în 1954. Ea continuă să găzduiască flota rusă la Marea Neagră în cartierele sale istorice din oraşul portuar Sevastopol.

MITING EUROMAIDAN Organizatorii Euromaidan au anunţat, pe pagina de Facebook, convocarea unui miting la nivel naţional, duminică, în Piaţa Independenţei (Maidan), la Kiev, în cursul căruia noul Executiv este invitat să prezinte un raport de activitate. Ultimul miting de acest fel a fost convocat, pe 22 ianuarie, de partidele din opoziţie la acea dată.

YANUKOVYCHLEAKS Un grup de jurnalişti şi voluntari ucraineni a lansat site-ul YanukovychLeaks.org, pe care sunt publicate documente ale fostului preşedinte ucrainean. Potrivit site-ului, aproximativ 200 de dosare cu mii de documente au fost găsite, la 22 februarie, în lacul reşedinţei Mejighiria, a lui Ianukovici. În opinia jurnaliştilor, aceste documente au fost aruncate de persoane care au fugit în grabă, încercând să distrugă toate probele împotriva lui Ianukovici. Documentele conţinând informaţii despre proprietarii reşedinţei urmează să fie analizate de jurnalişti. Majoritatea actelor se referă la preţurile enorme pentru serviciile de întreţinere a reşedinţei lui Ianukovici şi la salariile angajaţilor. Deja, pe acest site au fost publicate 752 de documente.

Percheziţii au avut loc, ieri, la birourile lui Viktor Ianukovici şi la alte imobile din Ucraina, inclusiv la sediul Băncii Naţionale, în cadrul unei anchete împotriva preşedintelui demis sub acuzaţia de omor premeditat. În afară de Ianukovici, fostul şef al administraţiei prezidenţiale Andrei Kliuev, fostul procuror general Viktor Pşonka şi fostul ministru de Interne Vitali Zaharcenko sunt de asemenea suspectaţi de crimă.

VIZITĂ FMI Fondul Monetar Internaţional va trimite, probabil, o misiune de experţi în Ucraina, în curând, pentru a discuta un sprijin financiar, în contextul dificultăţilor economice prin care trece ţara, a declarat directorul FMI, Christine Lagarde. Noii lideri ai Ucrainei au nevoie disperată de ajutor financiar pentru stabilizarea economiei. În contextul schimbărilor politice, Rusia reanalizează o linie de credit de 15 miliarde de dolari convenită cu Ucraina în decembrie. Preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a indicat că o nouă administraţie ar trebui formată rapid, pentru a obţine cât mai curând un pachet financiar de până la 35 de miliarde de dolari. SUA şi UE s-au angajat să ajute noua administraţie. FMI a acordat două împrumuturi Ucrainei în ultimii şase ani, inclusiv printr-un program de 15,6 miliarde de dolari început în 2010. Programul a fost suspendat în 2011, după ce Guvernul a refuzat să crească preţurile la gaze naturale pentru consumul intern, măsură destinată reducerii deficitului bugetar.