Ministrul Turismului, Elena Udrea, a avut nevoie de doi ani să realizeze că ţara noastră are potenţial de a atrage turişti pe domeniul medical. Paradoxal, dar s-ar părea că demnitarului „expert” în turism i-au fost total străine bogăţiile ţării, resurse naturale care sunt adevărate minuni pentru ameliorarea şi chiar vindecarea a numeroase afecţiuni. „Din cercetările pentru brandul turistic a reieşit că România are potenţial de a atrage turişti pe domeniul medical. Trebuie să-i atragem aici pe cei care caută servicii medicale”, a spus Udrea ieri, cu ocazia semnării protocolului de colaborare interinstituţională pentru promovarea şi dezvoltarea turismului medical. Este vorba despre o colaborare între Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii (MS) şi Ministerul Turismului. Nu în ultimul rând, va exista o colaborare şi cu reprezentanţii Colegiului Medicilor din România şi cu cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care la rândul lor au menirea să mediatizeze peste graniţele ţării „bogăţiile” naturale care sunt folosite în terapii medicale. „Turismul medical este un produs utilizat tot mai des la nivel mondial însă insuficient exploatat în România. Avem potenţial de afirmare pe plan internaţional pe anumite tipuri de servicii medicale (balnear, recuperare, anti-îmbătrânire, stomatologie, oftalmologie, chirurgie estetică, etc) care pot fi integrate în pachete turistice atractive, astfel încât cetăţeni ai altor state să aleagă ţara noastră pentru calitatea serviciilor, preţurile scăzute şi posibilităţile de recuperare şi relaxare”, spune ministrul Udrea, de altfel informaţii pe care le ştim cu toţii nu de ani, ci de zeci de ani. Numai dacă luăm în calcul vestitul nămol de Techirghiol. Sunt zeci de ani de când nămolul sapropelic, cu proprietăţi miraculoase, este cunoscut peste graniţele ţării. Deşi Sanatoriul Balnear din Techirghiol nu oferea, în urmă cu câţiva ani, cele mai bune condiţii de cazare, neexistând o finanţare în acest sens, mii de pacienţi din Germania, Ungaria, Rusia, Bulgaria, Spania dar şi SUA sau Israel au trecut pragul Sanatoriului din Techirghiol. Există declaraţii publice ale turiştilor veniţi tocmai din Germania şi care au ţinut, aproape de fiecare dată, să laude serviciile medicilor de la Techirghiol, să laude resursele naturale care le-au ameliorat starea de sănătate. Vin an de an să continue tratamentele recomandate de către medici. Şi nu trebuie uitat nici Sanatoriul din Mangalia, care este la fel de căutat şi apreciat.

• ŞTIM BINE CE POTENŢIAL AVEM... • „România are cel mai variat spectru de factori naturali terapeutici din Europa, din potenţialul balnear al Europei, 1/4, după unii autori chiar 1/3 se află pe teritoriul României. Acest potenţial trebuie verificat şi exploatat. Avem două mari provocări în domeniul turismului balnear. Pe de o parte, readucerea în atenţie a potenţialului natural în prevenţia şi tratamentul anumitor afecţiuni”, susţine, la rândul său, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke. MS are în subordine 13 unităţi sanitare cu specific recuperare, cu un total de 3.359 de paturi. „Trebuie să conştientizăm şi faptul că Sănătatea este cea mai mare valoare a noastră: oamenii sănătoşi înseamnă dezvoltare. Pe de altă parte, intrarea în vigoare, din octombrie 2013, a Directivei europene privind drepturile pacienţilor la asistenţă transfrontalieră poate aduce un câştig extraordinar României. Acum unul din zece pacienţi trataţi este din altă ţară. Avem doi ani de pregătire, aceasta fiind şansa noastră”, a declarat Cseke. La semnarea protocolului s-a vorbit şi despre evaluarea resurselor terapeutice pentru zece localităţi, ele urmând a fi declarate, prin HG, staţiuni balneoclimatice. Este vorba de Băile Olăneşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata şi Ocna Sibiului. În prezent, multe dintre aceste staţiuni sunt lăsate în paragină, fapt bine ştiut de toţi guvernanţii. Studiile arată că turismul medical ar putea aduce la bugetul ţării 500 de milioane de euro până în 2015. Ieri s-a lansat şi Ghidul Staţiunilor Balneare realizat în limbile română, engleză, germană şi rusă.