Anul 2016 este considerat de toți reprezentanții industriei de ospitalitate și ai autorităților din domeniu ca fiind cel mai bun din ultimii ani pentru litoralul românesc, numărul de turiști majorându-se cu 12% - 15%, în timp ce, în primele zece luni ale acestui an, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din România au crescut cu aproape 11%, la peste 9,43 milioane, scrie Agerpres.

Piața a fost "zdruncinată" pe la mijlocul anului de insolvența unor agenții de turism, analiștii estimând că circa 70% dintre firmele din domeniu au un grad mare de îndatorare. Autoritatea Națională pentru Turism a demarat controale la operatori și a publicat o listă cu firmele fără licență.

Deși bugetul pentru promovare era, potrivit operatorilor din turism, similar celui "pentru promovarea unui salam", autoritățile, bazându-se pe "atuurile României", și-au propus o creștere a numărului vizitatorilor străini. Corina Martin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) și al Asociației Litoral - Delta Dunării, a fost prima care a reacționat, încercând atragerea turiștilor ruși, cu oferte tentante, dar fără a le pune la dispoziție și infrastructura necesară și calitatea serviciilor cu care au fost obișnuiți.

CREȘTERE SEMNIFICATIVĂ A NUMĂRULUI DE TURIȘTI PE LITORAL; ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN PROPORȚIE DE 80% DESTINAȚIE PENTRU VACANȚELE ROMÂNILOR

Statistic, pe litoralul românesc au fost, în 2016, cu 11% mai mulți turiști români și cu 10% mai mulți turiști străini comparativ cu sezonul estival 2015, dar numărul străinilor care s-au bucurat de ospitalitatea litoralului românesc nu a depășit cu mult cifra de 50.000 de turiști, în structuri clasificate.

Prim-vicepreședintele executiv al Federației Patronatelor din Turismul Românesc, Dragoș Răducan, anunța în septembrie că turiștii au cheltuit, în medie, în jur de 100-120 de lei de persoană pe zi, dar înnoptările pe litoral au scăzut cam cu 0,3% față de anul trecut. Conform reprezentanților federației, în acest sezon se văd rezultatele beneficiilor fiscale, printre care reducerea TVA la alimentație și lărgirea conceptului de cazare. La acestea se adaugă vremea bună din vârf de sezon, dar și contextul politic internațional, ceea ce a făcut ca numărul de turiști să crească față de anul trecut.

Scăderile din mai și iunie se datorează în primul rând structurii anului școlar, cred reprezentanții industriei, pentru că turismul de litoral este un turism de familie, iar familiile care vin pe litoral vin în special pentru copii.

În topul stațiunilor în acest an, Mamaia a ocupat în continuare primul loc, urmată de Venus și Eforie. O altă stațiune cu rezultate bune a fost Vama Veche, potrivit reprezentanților Asociației Litoral - Delta Dunării (ALDD), care au estimat o creștere între 12% și 15% a numărului de turiști pe litoralul românesc, mai scrie Agerpres.

După un început mai timid în luna mai, cererea a explodat în perioada iulie - august, iar în septembrie s-au majorat semnificativ vânzările sejururilor, în special prin programele "Înscrieri Timpurii" și "Litoralul pentru toți".

În opinia reprezentanților Federației Patronatelor din Turism, punctele slabe ale acestui sezon au fost neintroducerea impozitului specific și "boicotul CNADNR", care a afectat stațiunile din sudul litoralului, prin tergiversarea lucrărilor la podul de la Agigea. Acestora li s-a adăugat "boicotul CFR", victimele fiind tot stațiunile din sud, prin neintroducerea de garnituri suficiente pe această rută. O altă problemă a fost ''nepăsarea autorităților locale față de aspectul stațiunilor".

Potrivit vicepreședintelui Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Gheorghe Fodoreanu, numărul turiștilor străini care au vizitat România în acest an se ridica la circa 1,3 milioane, ceea ce reprezintă o creștere cu aproape 20% față de anul 2015.

Cei mai mulți turiști străini au fost din Germania, urmată de Franța, Anglia, Italia și Spania, creșterea estimată pentru acest an de patronatele din domeniu fiind apreciată ca "impresionantă", în condițiile în care, în anii trecuți, trendul s-a menținut pe o tendință ascendentă cu o medie de 8-10%. Mulți reprezentanți ai industriei au pus rezultatele favorabile pe seama contextului european favorabil României, care a fost, în 2016, una dintre cele mai sigure țări din regiune.

Rezultatele au convins chiar înalți demnitari ai ONU să spună că România a devenit o poveste de succes în turism și "merită mai mult, întrucât are atracții care nu se găsesc în altă parte în lume", după cum afirma la mijlocul anului Taleb Rifai, secretarul general al Organizației Mondiale a Turismului.

"Cel mai important este că turistul în București va fi impresionat de zâmbetele pe care le are toată lumea aici. Este un zâmbet real și foarte dulce, pe care nu îl vezi în alte locuri în lume. România a devenit o poveste de succes în turism și merită mai mult decât ceea ce are", spunea Rifai.

Cu toate aceste realizări, Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a atras atenția că, în prezent, gradul mediu de ocupare a hotelurilor din România, de 27-30%, este foarte mic, iar creșterea turismului în 2016 este sub potențialul țării. Agențiile de turism sunt, astfel, cea mai viabilă soluție la problema gradului de ocupare a hotelurilor, în măsura în care pot asigura o creștere a incomingului.

Iar pentru că incomingul înseamnă export, reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism au reclamat lipsa unei promovări eficiente cauzată de un buget de "doar" 0,1% din suma totală a încasărilor provenite din turismul extern, care au fost de circa două miliarde de euro. De altfel, Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, a estimat că un buget decent de promovare a României ar trebui să fie de minimum 10 milioane de euro, constituit ca buget multianual.

Cu un buget de promovare echivalat de președintele FPTR "cât cel pentru promovarea unui salam", România a rămas, în proporție de 80%, o destinație pentru vacanțele românilor.

"România are clar 80% din circulația turistică susținută de români și operatorii din turism sunt foarte fericiți pentru că alte țări nu sunt așa de mulțumite cu turiștii domestici. Însă incomingul înseamnă toată lumea asta, sunt posibilități largi. România este o țară mare, nu ne gândim numai la hotelurile de pe litoral, avem foarte multe stațiuni balneare și o grămadă de unități de cazare care ar putea să atragă turiști în plus", a sintetizat Lucia Morariu, fost președinte ANAT.

Industria românească a turismului a trecut, în continuare, printr-o lipsă acută de forță de muncă, hotelurile funcționând doar cu 70% din necesarul de personal, pe fondul unei legislații a muncii învechite și sindicalizate, conform patronatelor din sectorul de hospitality.

Voucherele de vacanță, legalizate în 2015, dar implementate în 2016, au ajutat mult în obținerea rezultatelor industriei, dar nu au fost încă implementate în totalitate față de ceea ce prevedea legea. Reprezentanții industriei afirmau că încă există întreprinderi de stat românești cu contracte colective de muncă ce le permit să ofere primele de vacanță în bani.

INSOLVENȚE ȘI CONTROALE

Dincolo de efervescența rezultatelor pozitive obținute de turism în ansamblul său ca industrie, piața a fost marcată de insolvența agenției Genius Travel, la jumătatea lunii august, dar și de cea a tur-operatorului Mareea, la începutul lunii septembrie, declarată de Tribunalul Hunedoara, care a desemnat un administrator judiciar provizoriu. Cu toate că 80% dintre turiștii Mareea cu rezervări și check-in începând cu 3 septembrie au primit variante de relocare pentru petrecerea sejururilor, datorită sprijinului principalilor parteneri tur-operatori și hotelieri, evenimentul a declanșat reacții atât din partea industriei, cât și a autorităților.

Teoretic, atât tinerii de la Genius Travel, cât și experimentatul patron al agenției Mareea aveau autorizații de funcționare în regulă, cu polițe de asigurare achitate la zi, în limita prevăzută de legislația actuală.

Conform unei analize Keysfin, majoritatea firmelor active în sectorul turismului din România (68,6%) înregistrează dificultăți financiare în ceea ce privește îndatorarea, iar datoriile totale ale unor companii s-au mărit cu peste 30%, de la 1,82 milioane lei în 2014 la 2,41 milioane lei în 2015.

Reacția președintelui ANAT, Alin Burcea, a fost fermă: "Tur-operatorii ar trebui să constituie garanții pentru 15% din cifra de afaceri care provine strict din vânzarea pachetelor turistice către persoanele fizice pentru a reuși să ne încadrăm în reglementările Directivei UE privind pachetele de servicii de călătorie. Avem, în momentul de față, garanții foarte mici la agențiile de turism tur-operatoare, 50.000 de dolari, iar la agențiile detailiste 10.000 de dolari, sumă care este insuficientă în momentul actual".

Președintele Autorității Naționale pentru Turism, Anca Pavel-Nedea, anunța, în acest context, că a pregătit un proiect de ordonanță care prevede asigurarea pachetelor turistice, document care, spunea oficialul, "are toate șansele să fie aprobat în mandatul actualului Guvern". Cu toate acestea, noua Ordonanță de Urgență care prevede eliminarea diferenței de responsabilitate dintre tur-operatori și agențiile detailiste, pentru întărirea protecției turistului, a rămas pe "circuitul de avizare", românii continuând să-și cumpere vacanțele pe încredere, de la agențiile cu care au mai călătorit sau care le-au dat cele mai mari reduceri.

Totuși, la începutul lunii octombrie, Autoritatea Națională pentru Turism a hotărât că este momentul să controleze, în sfârșit, toate agențiile de turism și să mai facă puțină ordine, pentru a preîntâmpina alte insolvențe sau falimente. ANT a decis, în primă fază, retragerea, în vederea radierii din oficiu, a licențelor de turism emise unui număr de 1.384 de operatori economici care nu au prezentat polița valabilă de asigurare privind asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere și/sau a sumelor achitate de turiști pentru achiziționarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice, în cazul insolvabilității sau falimentului agenției de turism. Faza a doua a acțiunii ANT a însemnat nuanțarea anunțului public, revenind cu precizări și o nouă listă, după ce Christian Tour, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din domeniul turismului, a amenințat ANT cu procese de despăgubiri în valoare de peste un milion de euro. De altfel, aceeași poziție au avut-o mai multe agenții cunoscute care au acuzat de neprofesionalism echipa de control a ANT.

ANAT a precizat că, deși sprijină demersul Autorității, în lista anunțată nu se aflau numai agenții de turism care funcționau fără să dețină o poliță de asigurare valabilă. Pentru o mare parte dintre cele care figurau în listă licența a fost radiată la cerere, în 2016, pentru că și-au oprit activitatea ori și-au schimbat sediul în ultimii șase ani.

Reprezentanții Federației Patronatelor din Turismul Românesc au cerut ANT o listă cu hoteluri și restaurante, după modelul celei cu agențiile de turism, motivând că "hotelierii sau operatorii de restaurante trebuie să înțeleagă că este în avantajul lor să aibă toate actele în regulă, chiar dacă legislația este stufoasă și neprietenoasă".

Potrivit datelor KeysFin, 401 companii prezintă datorii ce au crescut cu peste 50% în acest an, 261 de firme din sectorul turismului au marcat creșteri ale datoriilor, însă la un nivel ceva mai temperat, în timp ce alte 103 firme au marcat o evoluție negativă între 30 - 50%. Pe baza datelor financiare, KeysFin a identificat 30 de companii care se află într-o situație financiară similară cu cea care a dus la insolvența Genius Travel SRL.

Autoritățile constată că România are atuuri pentru atragerea turiștilor; atenția se îndreaptă spre ruși.

Ministrul Economiei, Costin Borc, sub umbrela căruia s-a aflat și în acest an industria turismului, i-a încurajat pe jucătorii din piață să profite de faptul că siguranța cetățenilor este unul dintre atuurile României în atragerea de turiști străini, realizând, spre sfârșit de mandat, că "a scăzut numărul infracțiunilor, a scăzut criminalitatea, și acestea sunt atuuri pentru turism, pentru că oamenii vin în locuri în care se simt în siguranță și România are astăzi acest avantaj“.

Pe plan extern, o serie de conflicte și atentate teroriste au marcat puternic, încă din 2015, industria turismului, redesenând harta destinațiilor europene de vacanță.

"Trăim un moment oportun pentru dezvoltarea României în general, dar și a României ca destinație turistică. Trebuie să ne grăbim să intrăm pe piețe care nu erau în anii trecuți deschise pentru noi. România este percepută ca o destinație sigură, care poate primi vizitatori 365 de zile pe an", spunea la începutul anului președintele ANT, Anca Pavel-Nedea.

Corina Martin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) și al Asociației Litoral - Delta Dunării, a fost prima care a reacționat la îndemnul președintelui ANT și a plecat la Moscova, în perioada 24-30 ianuarie 2016, împreună cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Tracia, pentru a promova destinațiile autohtone printr-un proiect-pilot comun "Descoperă România", pe fondul disputei dintre Moscova și Ankara, care au avut poziții divergente cu privire la conflictul din Siria, amplificată de doborârea la sfârșitul lunii noiembrie 2015 a unui bombardier rusesc de către avioane de vânătoare F-16 turcești la frontiera cu Siria. Astfel, numărul rușilor care și-au rezervat bilete prin agențiile de turism în Turcia a scăzut dramatic, multe dintre țările europene bătându-se în oferte pentru atragerea acestei mase uriașe de călători.

În anul 2015, aproximativ 6 milioane de turiști ruși și-au făcut vacanțele în Turcia și Egipt, destinații în care au cheltuit în medie 1.000 euro pe pachetul de vacanță și încă 1.000 euro/persoană la locul sejurului. "România reprezintă o alternativă pentru turiștii ruși, având în vedere actuala conjunctură de piață", aprecia Corina Martin, spunând că duce la Moscova, în fața tuturor oamenilor de turism, un proiect-pilot care cuprinde promovarea mai multor tipuri de pachete turistice: balnear, de business, leisure, circuite, turism activ (de vânătoare, pescuit), pachete combinate litoral și Delta Dunării, vacanțe pe litoralul românesc și la munte.

Delegația condusă de Corina Martin, președintele Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România, a lansat, în ianuarie, la întâlnirea cu tur-operatorii ruși, spotul de promovare în limba rusă a stațiunii Mamaia, dar și mult-contestatul program "Litoralul pentru ruși", cu prețuri speciale la cazare, "mai mici decât oricare cu care am fost obișnuiți până acum", de 10 euro/noapte. ALDD și-a propus ca programele să ajungă în special în zone industriale mari, de unde pot fi atrași turiștii pentru litoral, "pentru că acolo este o populație mare, care nu cunoaște deloc România".

Cu tot entuziasmul începutului de drum, FPTR nu a dorit acest program, considerându-l "nerealist". De altfel, chiar Corina Martin preciza că "dacă nu venim și cu linie charter nu vom putea atrage decât un maxim de 10.000 de turiști ruși în vacanță în România". Președintele ANT atrăgea atenția la acel moment că turistul rus care va renunța să meargă în Turcia sau Egipt va veni în România cu o cultură a serviciilor din aceste țări, inclusiv din Bulgaria, și a subliniat că avem prea puțini ghizi autorizați pentru limba rusă, dar putem atrage studenți din Republica Moldova care să se specializeze.

Seria de atentate teroriste care au lovit capitale și orașe importante din Europa în 2016, precum și lovitura de stat eșuată din Turcia i-au determinat pe turiștii europeni să se îndrepte spre țările considerate sigure, precum Spania și Portugalia, ambele state estimând că în acest an vor înregistra un număr-record de vizitatori. Riscurile teroriste și tensiunile politice din țări care sunt destinații consacrate pentru turismul estival, precum Tunisia sau Turcia, i-au determinat pe tot mai mulți germani să renunțe la țărmurile însorite ale Mediteranei și să-și petreacă vacanța de vară în Danemarca.

Despre câți turiști a câștigat România ca urmare a crizelor geo-politice, reprezentanții industriei nu s-au pronunțat încă, însă reprezentantul Biroului Național de Turism al României, Răzvan Marc, apreciază că numărul britanicilor care ne vizitează țara a crescut în acest an cu 20% față de anul trecut, ajungându-se la 150.000 de turiști în acest an. Conform datelor INS, cei aproximativ 1,93 milioane de turiști străini cazați în primele nouă luni ale acestui an în unitățile turistice din România au cheltuit în total peste 4,61 miliarde de lei, în medie 2.391,5 lei/persoană. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România, în primele nouă luni din an, a fost cel de afaceri, respectiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (56,6% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 57,3% din total. Totodată, din totalul nerezidenților sosiți în România, 51,5% și-au organizat sejurul prin agenții de turism, iar 30,5% singuri.

Președintele ANT, Anca Nedea, a plecat la drum în 2016 declarând că incomingul este strategia prioritară a instituției, iar creșterea incomingului presupune legături aeriene între destinațiile românești și orașele lumii, deoarece volumele importante se generează prin chartere.

PERSPECTIVE 2017

Reprezentanții Federației Patronatelor din Turismul Românesc anunțau, în toamnă că tarifele în stațiunile de pe litoral vor crește în 2017 cu maximum 10%, în principal ca urmare a majorării în acest an a salariului minim pe economie, dar și a prețului alimentelor.

FPTR estimează că anul viitor, având în vedere realizările și profitul obținute în 2016, o parte dintre investitori vor fi interesați de noi investiții. Vor continua investițiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minimum 3 stele.

Anul 2017 va fi primul de după 2008 în care va avea loc o creștere semnificativă a tarifelor, deoarece în perioada de vârf vor fi puține spații de cazare disponibile și acestea numai în anumite hoteluri din sudul litoralului.

ANAT estimează, la rândul său, că în 2017 va exista o dispută între marii tur-operatori care au o bonitate recunoscută în vederea contractării spațiilor de cazare, în special a celor de 3, 4 și 5 stele, care oferă demipensiune, pensiune completă și all inclusive. Aceste agenții de turism vor putea oferi garanții (având inclusiv linii de credit), iar contravaloarea sejururilor se va regăsi integral în contul prestatorilor de servicii, încă de la începerea sejurului.

Numărul turiștilor pe litoralul românesc ar putea crește, estimează Corina Martin, cu până la 40% în 2017, în condițiile în care românii vor putea cumpăra oferte de turism intern cu avionul în urma unui parteneriat prin care operatorul aerian Blue Air va deschide o bază operațională pe Aeroportul „Mihail Kogălniceanu“ din Constanța. Președintele ALDD ia în calcul pe turiștii care nu ar fi ales litoralul românesc și ar fi plecat în destinații externe de pe aeroporturile din Iași, Oradea, Cluj și Timișoara.