Descentralizarea, dacă ar fi făcută cu cap, ar trebui să crească semnificativ puterea autorităţilor publice locale. Implicarea autorităţilor locale în diferite proiecte s-a resimţit imediat, acestea fiind primele interesate de creşterea economică a zonei pe care o reprezintă. Un exemplu concludent în acest sens este Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), care, după preluarea a 20% din acţiunile Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu, s-a implicat activ în dezvoltarea acestuia, reuşind semnarea a două contracte cu două mari companii aeriene, Ryanair şi Blue Air. În urma semnării acestor contracte, în doar cîteva luni, numărul de pasageri a fost dublat faţă de 2007. Prin implicarea CJC în activitatea aeroportului, Constanţa are deja legături aeriene cu două puncte importante din Europa, Pisa - Italia şi Bruxelles - Belgia. Prin cele două mari companii aeriene, pe litoralul românesc au venit în acest an mii de turişti din Europa, care au redescoperit astfel România. În urmă cu cîteva zile, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, declara: „CJC s-a implicat în activitatea Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu, cu toată opoziţia preşedintelui Băsescu. Implicarea CJC a dus la dublarea traficului pe aeroport în doar trei luni, pentru că acolo unde autorităţile locale se implică, se văd şi rezultatele“. Primul semnal al implicării CJC a fost creşterea numărului de pasageri. Un alt semnal este dat de o scrisoare de mulţumire primită de directorul aeroportului, Titus Cazacu, din partea unui cetăţean englez, Justin Hewelt, angajat la PayMedia Consulting Group din Marea Britanie. „Ca simplu vizitator al oraşului Constanţa, aş dori să vă împărtăşesc bucuria mea că am reuşit să ajung în oraşul dumneavoastră şi că, în sfîrşit, există curse aeriene regulate spre Constanţa. Locuiesc la Londra, dar am foarte mulţi prieteni în Constanţa, pentru că am vizitat oraşul în 1990. În iunie am venit la Constanţa prin Pisa. Ulterior, am revenit aici pe ruta Londra-Bruxelels-Constanţa. Am senzaţia că zborurile Ryanair merg foarte bine, deoarece mi s-a părut foarte aglomerat şi foarte multe zile au avut biletele epuizate. Ar fi un lucru foarte bun ca în viitor să existe şi o linie aeriană regulată Constanţa-Londra“, menţionează în scrisoare Justin Hewelt. Iată cum implicarea autorităţilor, în acest caz, cea judeţeană, produce efecte imediate. Cînd vreodată Guvernul şi-a fi bătut capul să dezvolte aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu? CJC a înţeles însă că deschiderea aeroportului spre Europa înseamnă creşterea numărului de turişti străini pe litoral şi, implicit, creşterea veniturilor la bugetele locale.

Italienii vin pe litoralul românesc să se simtă „ca şi cum ar fi bogaţi “

O altă dovadă a implicării autorităţilor locale în dezvoltarea locală o reprezintă staţiunile şi obiectivele turistice de pe litoral, care au început din ce în ce mai mult să atragă turişti din întreaga lume. Cotidianul italian “La Stampa” a făcut, în urmă cu o săptămînă, reclamă turismului românesc, într-un amplu material, bazat pe documentare la faţa locului dar şi pe declaraţiile unor turişti italieni veniţi pe litoralul românesc. Potrivit materialului respectiv, există premisele ca pe litoralul românesc să ajungă peste 400.000 de pensionari italieni, atraşi de preţurile mici practicate de agenţii economici de pe litoralul Mării Negre. „Pe italienii care vor merge vara asta în România nu-i interesează istoria sau atitudinea acestei ţări. Ei au fost împinşi dincolo de Carpaţi de preţurile accesibile ale vancaţelor“, precizează “La Stampa”. Pe lîngă faptul că litoralul românesc este ieftin în comparaţie cu cel italian sau cel spaniol, la creşterea numărului de turişti italieni contribuie, bineînţeles, şi linia aeriană Constanţa-Pisa. Acelaşi cotidian italian relata: „Familia Marcottin din Verona stă la Mamaia, într-un apartament cu vedere la un cimitir auto. „Dar dau 200 de euro pe săptămînă şi mi-am adus şi socrii cu mine“, explică capul familiei”; “Stefano Stellabrato, din Bergamo, a ajuns într-un hotel de trei stele din Constanţa pentru că a pus pariu cu soţia, Tiziana, „că găsesc pe Internet un mod de a petrece 15 zile cu 600 de euro fiecare, preţ în care este inclus şi zborul dus-întors“”. Mai precis, sînt pensionari care regăsesc plăcerea luxului pierdut precum curele termale de 1.000 de euro, cu totul inclus: zbor de la Roma, masă şi cazare la un hotel de trei stele pentru două săptămîni şi tratamente după plac. Aşa cum precizau şi ziariştii italieni, pensionari italieni vin pe litoralul românesc ca să se simtă „ca regii“.