În mai multe zone ale țării, printre care și Dobrogea, se vor înființa bucătării tradiționale care să vândă mâncare gătită turiștilor. Condiția este să se utilizeze materia primă autohtonă, iar atmosfera de servire să fie una familiară. Ideea este una de pionierat la nivelul țării noastre, ba chiar și în Europa, dar de ce se ocupă Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară de dezvoltarea unui astfel de proiect turistic, și nu autoritățile cu competență în domeniu - iată un „mister“ explicat doar prin morala „Poveștii unui om leneș“ a lui Creangă.

Cum se pot scoate bani din ospitalitatea nativ românească, unanim recunoscută pe plan internațional? Fă-le turiștilor mâncare „ca la mama acasă“ și îi vei cuceri! Nu este o idee nouă, dar este mai degrabă bizar cum turismul de acest fel a devenit prioritatea numărul unu pentru Direcția Sanitar-Veterinară, și nu pentru Ministerul Turismului sau pentru administrațiile locale!? Iată o enigmă ce poate va fi dezlegată prin înființarea unor Puncte Gastronomice Locale Familiale, unde să se gătească mâncare tradițională „ca la mama acasă“. În ce fel vor acționa autoritățile menite să dezvolte turismul pe plan local rămâne de văzut, pentru că în momentul de față alții sunt mai preocupați de resuscitarea unui gen de turism care ar aduce bugetului de stat bani frumoși. Este ca și când ai chema prietenii să te serbeze, dar îl pui pe vecinul să facă oficiile de gazdă. Cine ar putea cunoaște mai bine atracțiile locale și specificul unei zone decât administrația locală?

Până una-alta, proiectul Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) are drept scop declarat dezvoltarea comunităților și a turismului local. „România are un specific unic prin poziționarea geografică și tradiția gastronomică de peste 2.000 de ani. ANSVSA vrea să aibă o contribuție la dezvoltarea locală a comunităților, o dezvoltare pe orizontală, pe de o parte prin asigurarea unor locuri de muncă la nivel local, iar pe de altă parte prin utilizarea materiei prime autohtone. (…) Analizând împreună cu colegii, am considerat că este mai bine să le denumim Puncte Gastronomice Locale Familiale, pentru că sunt deservite în integralitate de membrii unei familii. Va fi o apropiere familiară în modul de servire, modul de preparare a mâncării în aceste puncte pentru toți cei care le vor călca pragul“, a declarat, pentru Agerpres, președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.

IDEE-PIONIERAT ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Proiectul a fost lansat relativ recent, iar direcțiile județene sanitar-veterinare au primit numeroase solicitări, întrebări, dar și idei proprii referitoare la modul de funcționare a acestor puncte, susține președintele Autorității. „Oamenii sunt interesați, vor să afle, vor să comunice și vor să participe prin ideile proprii pe care noi le structurăm pentru definirea unui cadru legislativ cât se poate de eficient și acoperitor. Este o măsură de pionierat la nivelul țării noastre, iar dintr-un anumit unghi poate fi privită și ca o măsură de pionierat la nivelul Uniunii Europene. Important este să facem bine ceea ce facem și când începem să fim pregătiți și noi, și potențialii aplicanți. Nu este foarte simplu să le definești, să le încadrezi și să le gestionezi“, a spus Brănescu, menționând că începutul anului 2018 este un orizont de timp fezabil pentru lansarea acestor puncte gastronomice în diferite regiuni ale țării.

Potrivit sursei citate, PGFL își vor putea desfășura activitatea numai dacă vor funcționa într-una din formele legale juridice din România, vor fi înregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA, și vor îndeplini condițiile minime legale. „Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se gătește într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar și ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio obligație să asigure din sursă proprie alimentele, însă alimentele trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar“, a explicat Brănescu. „Prioritatea noastră este ca alimentul să fie sigur. Pe de altă parte, avem și suportul autorităților locale. Am fost plăcut surprins să văd că administrația locală este foarte dornică de a promova acest gen de întreprindere, ceea ce nu vine decât să ne dea esență de carburant pentru activitățile viitoare. Au fost primari care au spus că au două, trei puncte de interes în localitatea lor, un copac în vârstă, un monument, oamenii vin, fac o fotografie și pleacă, dar adăugând aceste puncte gastronomice poate rămân, gustă ceva tradițional, leagă prietenii, își notează traseul“, a adăugat președintele ANSVSA.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european până în 2019, printre care Telemeaua de Vaideeni (județ Vâlcea), Telemeaua de Sibiu, Brânza de burduf de Bran, Salata deltaică cu icre de știucă, Șunca ardelenească, Berea nemțeană, Cobza cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Prunele afumate de Sâmburești, Cârnații oltenești sau Merele de Voinești.

În prezent, România are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP) și Telemea de Ibănești (DOP). De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunăre afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș și Țuica Zetea de Medieșu Aurit.