Uciderea la cererea victimei, între milă şi crimă premeditată

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Dacă nu vă trimiteţi copiii la şcoală, riscaţi închisoarea Infracţiune controversată

Uciderea la cererea victimei, între milă şi crimă premeditată

Eveniment 24 Februarie 2014 / 00:00 3560 accesări

Noul Cod Penal a introdus în peisajul juridic autohton infracţiuni care nu se regăseau în vechea legislaţie şi care au stârnit numeroase dezbateri între legiuitori şi anchetatori. Una dintre acestea, controversată şi îndelung discutată, este uciderea la cererea victimei (art. 190). În jurul subiectului s-au format două tabere. Pe de o parte - juriştii, care au introdus-o în noul Cod Penal şi vor ca persoanele responsabile de moartea bolnavilor incurabil să fie pedepsite mai blând. Pe de altă parte - anchetatorii, care spun că omorul este omor, indiferent de condiţiile în care a fost comis. „Această infracţiune este greu de demonstrat pentru că poate masca foarte uşor o crimă premeditată. Să luăm o situaţie ipotetică. Un bătrân bolnav şi bogat este ucis de familia sa pentru a intra în posesia moştenirii, însă rudele pot spune că victima a cerut să fie eutanasiată, deoarece nu mai suporta durerile... Cum putem noi, anchetatorii, să ştim ce s-a întâmplat în familia respectivă? Cum probează familia că victima a cerut moartea? E destul de complicat...”, a declarat vicepreşedintele Tribunalului Constanţa, judecător Viorel Gheorghe-Teodor. În noul Cod Penal, pentru uciderea la cererea victimei sunt prevăzute pedepse cuprinse între 12 luni şi cinci ani de închisoare. În vechea lege penală, care a fost înlocuită la data de 1 februarie, uciderea la cererea victimei era asimilată infracţiunii de omor şi îi putea aduce autorului între 10 şi 20 de ani de detenţie. „În noul act legislativ, sancţiunea este mai blândă, deoarece se consideră că ai acţionat din compasiune pentru omul bolnav, pe care ai vrut să-l eliberezi de suferinţă”, a explicat procurorul criminalist Zafer Sadâc, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa.

PROTEJAREA MINORILOR Pe de altă parte, noul Cod Penal a introdus mai multe infracţiuni noi, menite să-i protejeze pe nou-născuţi şi pe minori. Concret, pe lângă pruncuciderea deja existentă, au mai fost incluse în actul normativ vătămarea nou-născutului (art. 200) şi vătămarea fătului la naştere (art. 202). „Prima faptă se referă la provocarea de leziuni de către mamă copilului recent născut, în 24 de ore de la aducerea pe lume, şi se pedepseşte cu închisoare de până la trei ani. Cea de-a doua faptă aduce în atenţie rănile sau infirmităţile ce ar putea fi provocate intenţionat în timpul naşterii, atât de cadrele medicale, cât şi de mamă”, a mai spus judecătorul Viorel Gheorghe-Teodor. Tot pentru protejarea copiilor şi adolescenţilor au fost introduse în noul Cod Penal art. 215, care se referă la folosirea unui minor în scop de cerşetorie, şi art. 380 - împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. Acest ultim articol îi pedepseşte pe părinţii care nu-şi lasă copiii să meargă la şcoală, ei riscând până la un an de puşcărie. Legea lasă, însă, o portiţă de scăpare pentru părintele-inculpat. „Fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor. În cazul în care, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanţa dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta”, a explicat vicepreşedintele Tribunalului Constanţa.

HĂRŢUIREA SEXUALĂ Noul Cod Penal incriminează şi infracţiunea de hărţuire sexuală. Art. 223 se referă strict la „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau în cadrul unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare”. În astfel de cazuri, poliţiştii încep acţiunea penală numai la plângerea prealabilă a victimei. Alte infracţiuni noi sunt violarea sediului profesional, cu referire la hoţii ce sparg sediile firmelor sau instituţiilor publice, divulgarea secretelor de stat şi neglijenţa în păstrarea acestor secrete, falsificarea unei înregistrări tehnice, înşelăciunea privind asigurările şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale.



12