Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe Vladimir Ogrîzko a transmis părţii ruse un memorandum cu privire la etapele retragerii Flotei Rusiei din Crimeea pînă în data de 28 mai 2017. Memorandumul a fost prezentat cu prilejul vizitei de o zi efectuate marţi la Moscova. Ministerul rus al Afacerilor Externe nu a dorit să facă niciun comentariu cu privire la planul de retragere a Flotei ruse din Marea Neagră, propus de partea ucraineană. Anterior, mai mulţi diplomaţi ruşi au calificat drept premature orice discuţii cu privire la redislocarea Flotei Rusiei din Crimeea pînă în 2017, cînd expiră termenul prevăzut de actualul contract. Rusia luat în calcul eventualitatea unui refuz al autorităţilor de la Kiev de a prelungi staţionarea flotei sale în Crimeea şi a demarat lucrări de amenajare a unei baze navale la Novorosiisk, în sudul Rusiei. Chiria pentru staţionarea flotei ruse în Peninsula Crimeea însumează anual 97,5 milioane de dolari, iar Ucraina a avertizat de mai multe ori partea rusă că intenţionează majorarea acesteia.

La Moscova s-a încercat minimalizarea declaraţiilor potrivit cărora în această vară vor începe consultări privind retragerea Flotei ruse de la Marea Neagră. Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe declarase iniţial, miercuri, că discuţiile bilaterale sînt programate să înceapă în luna iunie a anului în curs. Potrivit declaraţiilor oficialilor de la Kiev, în cadrul întîlnirii diîn 15 aprilie dintre şefii diplomaţiilor celor două state, Ucraina ar fi predat Rusiei un proiect de memorandum în care se prezentau etapele şi ordinea retragerii flotei ruse din portul Sevastopol, de la Marea Neagră. Conform unui acord semnat între Rusia şi Ucraina, flota rusă va fi prezentă în portul Sevastopol pînă în 2017. Săptămîna trecută, preşedintele Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente din cadrul Dumei de Stat, Aleksei Ostrovski, a declarat că Rusia ar putea pretinde Crimeea dacă Ucraina ar fi admisă în NATO. Încă din 1991, după destrămarea Uniunii Sovietice, Crimeea a cerut independenţa faţă de Ucraina. În referendumul din 1994 populaţia a cerut autonomia peninsulei şi relaţii mai strînse cu Rusia.

Decizia Kremlinului de a-şi întări cooperarea cu regiunile separatiste gruzine Abhazia şi Oseţia de Sud are să fie la baza noii cereri a Ucrainei de retragere a Flotei Ruse din Crimeea. Deschiderea de reprezentanţe diplomatice în cele două republici separatiste înseamnă, de fapt, o recunoaştere pe jumătate a independenţei acestor teritorii. Presa rusă de joi susţine chiar că preşedintele Vladimir Putin a început chiar integrarea Abhaziei şi Oseţiei de Sud în Rusia. Cele două regiuni separatiste gruzine şi-au proclamat unilateral independenţa încă de la destrămarea fostei URSS; de atunci, independenţa nu le-a fost recunoscută de niciun alt stat, nici chiar de Rusia, deşi aceasta le sprijină din punct de vedere economic şi a acordat în ultimii ani paşapoarte ruseşti populaţiei locale.

Gruzia a cerut, joi, Rusiei să anuleze toate deciziile care îi încalcă suveranitatea. Totodată, Gruzia a cerut convocarea în şedinţă extraordinară a Consiliului de Securitate ONU. Şi reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice s-au declarat profund îngrijoraţi de anunţul Rusiei privind stabilirea unor relaţii legale cu regiunile separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud. În disperare de cuază, Gruzia a ameninţat Moscova că va boicota Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014, ce vor avea loc la Soci, în sudul Rusiei. Staţiunea balneară Soci este situată la 25 de kilometri de frontiera cu Abhazia, care a declarat că speră să beneficieze, din punct de vedere economic, de pe urma Jocurilor Olimpice.